Olanda. Partidul de extremă dreaptă al lui Geert Wilders, eurosceptic, a obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare, potrivit primelor exit-poll-uri.

Update: Conform exit-poll-urilor, Partidul Libertății (PVV) al lui Wilders a obținut 35 din cele 150 de locuri în Parlament, cu 9 locuri în fața alianței a două partide de stânga condusă de Frans Timmermans. Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) al fostului premier Mark Rutte s-a clasat pe locul al treilea, cu 23 de locuri. 

BBC scrie că, dacă partidul lui Geert Wilders câștigă alegerile, rezultatul va zgudui sfera politică a Olandei, deși formarea unei coaliții s-ar putea dovedi o sarcină grea, iar nicio formațiuni politică nu poate câștiga suficiente locuri pentru a forma singură un guvern.

Programul electoral al lui Wilders prevede, printre altele, organizarea unui referendum privind ieșirea Olandei din UE și politici radicale anti-imigrație. Acesta este cunoscut și pentru direcția anti-Islam pe care a promovat-o, fiind, de asemenea, condamnat în 2014 pentru discriminare, după ce a insultat un grup de cetățeni marocani la un miting.

Știrea inițială:

Alegerile parlamentare anticipate au fost convocate pentru 22 noiembrie, după ce în iulie fragila coaliție de guvernare condusă de Mark Rutte, formată din patru partide, s-a destrămat din cauza unor “diferențe ireconciliabile” în ceea ce privește limitarea numărului de solicitanți de azil. O altă problemă severă este și lipsa locuințelor. Un studiu finanțat de guvern a stabilit că țara duce lipsă de până la 390 de mii de case și apartamente. 

După ce Mark Rutte și-a anunțat demisia, vara trecută, a declarat că se retrage și de pe scena politică națională. El a condus executivul olandez din octombrie 2010 și era al doilea cel mai longeviv lider dintr-o țară a Uniunii Europene, după Viktor Orban. Rutte este preferat să preia funcția de secretar general al NATO în octombrie anul viitor, au declarat pentru Bloomberg mai mulți oficiali europeni. 

Ca și în alte țări europene, scena politică olandeză a fost marcată de un viraj al electoratului de la partidele istorice către cele noi. Dacă în urmă cu 40 de anii, partidele vechi obțineau până la 80% din voturi, procentul s-a înjumătățit la ultima rundă de alegeri. În aceste condiții, este dificil de identificat persoana care i-ar putea urma lui Rutte, scrie The Guardian, întrucât patru partide își dispută poziția de lider în sondaje și niciunul nu pare să atragă mai mult de 20% din voturi. Negocierile pentru formarea următorului executiv ar putea dura luni de zile.

Camera inferioară a parlamentului olandez este alcătuită din 150 de locuri, astfel că guvernul are nevoie de susținerea a cel puțin 76 de deputați. De asemenea, executivul mai trebuie să atragă de partea sa și cel puțin 38 de senatori, dintr-un total de 75. The Guardian amintește că niciun partid nu a reușit, vreodată, să obțină majoritatea de unul singur, iar țara a fost guvernată doar de coaliții mai bine de o sută de ani. 

Sursă: The Guardian

Foto: Buurserstraat386 | Dreamstime