Investigație The Guardian. Băncile europene au ajutat, în secret, companiile petroliere să obțină finanțări de peste un miliard de euro, deși, public, au spus că nu le vor mai susține proiectele.

Cei mai mari creditori din Europa s-au confruntat cu presiuni publice din ce în ce mai puternice pentru a-și reduce sprijinul financiar acordat companiilor producătoare de combustibili fosili, cu scopul final de a reduce emisiile de carbon. În ciuda acestui fapt, ancheta realizată de The Guardian arată că băncile au continuat să ajute companiile să obțină finanțări și din 2016, după încheierea Acordului Climatic de la Paris pentru limitarea încălzirii globale, la mult sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

The Guardian a analizat în detaliu 1.700 de emisiuni de obligațiuni înregistrate de Bloomberg, în colaborare cu alte publicații europene și cu platformele olandeze Investico și Follow the Money. Numeroase bănci importante, printre care Deutsche Bank din Germania, HSBC și Barclays din Marea Britanie și băncile franceze Crédit Agricole și BNP Paribas, au continuat să susțină vânzarea de obligațiuni pentru combustibilii fosili, deși la nivel public au anunțat că vor limita astfel de operațiuni, pentru a contribui la implementarea Acordului de la Paris. 

Obligațiunile sunt emise de companii pentru a ajuta la strângerea de fonduri necesare pentru diverse operațiuni, fiind achiziționate de investitori. Din aceste operațiuni, băncile câștigă comisioane pentru comercializarea obligațiunilor și pentru serviciile de administrare sau consiliere. Printre marile companii care au beneficiat de obligațiuni se numără compania braziliană de stat Petrobras și compania petrolieră de stat rusă Rosneft. 

The Guardian explică faptul că băncile au început, după acordul de la Paris, să ofere un sprijin indirect companiilor de combustibili fosili, ajutându-le cu emiterea obligațiunilor, fără însă să își asume responsabilitatea pentru efectele acestor decizii. Concluziile au stârnit îngrijorarea activiștilor pentru mediu, care se tem că băncile acordă un sprijin financiar “ascuns” companiilor care produc energie pe baza petrolului, gazelor naturale și a cărbunelui.

Experții care s-au implicat în investigație au subliniat că niciun nou proiect de exploatare a combustibililor fosili nu este compatibil cu măsurile stabilite în 2016 la Paris, iar băncile nu aplică măsuri specifice angajamentelor asumate. Deutsche Bank, de pildă, a fost cea mai implicată bancă în astfel de tranzacții cu companiile de combustibili fosili, strângând în total 432 de miliarde de euro din momentul încheierii acordului de la Paris. În același timp, banca a promis că își va reduce finanțările pentru sectorul petrolului și gazelor cu 23% până în 2030 și cu 90% până în 2050.

În urma anchetei, care a analizat profiturile obținute de toate băncile menționate s-a constatat și faptul că compania petrolieră de stat a Mexicului, Petróleos Mexicanos, a devenit cel mai mare beneficiar al obligațiunilor pentru combustibili fosili, după ce a strâns 115 miliarde de euro, începând din 2016. Petrobras a strâns 38 de miliarde de euro, Rosneft 34 de miliarde, Shell 31 de miliarde și BP 29 de miliarde.

Investigația integrală pe The Guardian

Foto: Madrabothair | Dreamstime.com