Parlamentul European a votat rezoluția prin care cere Consiliului UE acționarea în justiție a Austriei pentru că s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen, “fără nicio justificare de natură juridică”.

Într-o rezoluție adoptată miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul European subliniază că România și Bulgaria au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen, până la finalul anului 2023. Este a cincea rezoluție care îndeamnă la aderarea României. Deputații transmit că regretă decizia Consiliului din decembrie anul trecut, când cererile de aderare ale ambelor țări au fost respinse “fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. 

Rezoluția adoptată miercuri “subliniază necesitatea de a analiza posibilităţile actuale şi potenţiale viitoare de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, invitând Consiliul UE să ia măsuri pentru a evita utilizarea abuzivă a dreptului de veto”. De asemenea, solicită în mod formal Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011, în urma opoziției față de aderarea la Schengen, dar și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare.

Eurodeputații mai susțin că “un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, deoarece toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite”. Aceștia subliniază că situația actuală “este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă și subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE”.

Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și populația din cele două țări din punct de vedere social și economic, afirmă Parlamentul, deoarece “cetățenii români și bulgari sunt discriminați” și se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc în străinătate sau când fac afaceri. Întârzierile de la punctele de frontieră pot dura de la câteva ore până la câteva zile, comparativ cu circa 10 minute, timpul alocat statelor membre Schengen. Eurodeputații sunt de părere că “veto-ul față de aderare alimentează sentimentul anti-european și dăunează economiei”.

De asemenea, invocă “daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene. Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creșterea poluării cauzate vehiculele care așteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an. 

Comunicatul Parlamentului European