Analiză Washington Post. Un val de căldură a lovit Pământul în ultimele săptămâni, stabilind noi temperaturi record. Specialiștii consideră că riscul ca 2023 să fie cel mai călduros an, crește.

Carlo Buontempo, directorul Serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice consideră că orice diagramă sau grafic privind clima Pământului arată, la propriu, că “ne aflăm pe un teritoriu neexplorat”. Totuși, faptul că încălzirea globală accelerează din ce în ce mai repede a fost anticipată de oamenii de știință, pe fondul manifestării fenomenului El Niño, care a început luna trecută, arată Washington Post într-o analiză.

Acest fenomen apare la anumite perioade de timp, fiind cunoscut pentru faptul că produce schimbări climatice majore. De pildă, în zonele unde temperaturile nu sunt foarte mari în mod obișnuit, aduce valuri de căldură, iar în acelea unde ar trebui să fie perioade cu ploi abundente, acestea se reduc semnificativ. 

În ciuda acestui fapt, efectele pe care încălzirea globală și El Niño le-au produs s-au dovedit a fi chiar mai alarmante decât se așteptau. Oamenii de știință au fost surprinși de creșterile temperaturilor oceanelor. În anumite părți ale Atlanticului de Nord, de pildă, temperatura apei a crescut cu cinci grade Celsius, ajungând la cea mai mare temperatură înregistrată în ultimii 170 de ani. 

De asemenea, nivelul gheții din Antarctica a scăzut atât de mult, acoperind cea mai mică suprafață înregistrată de când au început să se facă măsurători. A ajuns astfel, în medie, diminuată cu 17% față de perioada 1991-2020, doborând recordul anterior de 9%. 

Anul acesta au fost doborâte mai multe recorduri de temperatură. Specialiștii amintesc că, luna trecută a fost cea mai călduroasă lună iunie din istorie și că luni și marți au fost doborâte recordurile pentru cea mai călduroasă zi de până acum.

În acest context, și comparând situația înregistrată în alte momente în care El Niño s-a manifestat, specialiștii subliniază faptul că aceste valuri de căldură nu pot fi explicate doar pe baza acestuia. Fenomenele extreme se dezvoltă foarte accelerat și pe o suprafață din ce în ce mai extinsă a planetei. În ultimele săptămâni, de pildă, s-au înregistrat temperaturi record în China, unde Beijingul a depășit pentru prima dată temperatura de 40 de grade Celsius, la fel și în Mexic și Texas, unde oficialii s-au luptat din nou să mențină rețeaua electrică în funcțiune.

De altfel, temperaturile extreme au provocat incendii de vegetație care au început mai devreme decât în mod obișnuit și au “sufocat” unele părți ale Statelor Unite, Canadei și nu numai. Toate acestea sunt dovezi ale efectelor pe care schimbările climatice le produc cu temperaturi anormale apărute încă din perioada primăverii și o lipsă accentuată a precipitațiilor. 

Oamenii de știință subliniază că îngrijorătoare nu este doborârea recordurilor în sine, ci mai mult marjele cu care sunt depășite maximele anterioare. De exemplu, noile date publicate joi de centrul Copernicus au arătat că temperaturile globale ale aerului la suprafață au fost cu 0,53 grade Celsius peste media din ultimii 29 de ani în iunie. Aceasta este o creștere cu mai mult de o zecime de grad Celsius peste recordul anterior, “o marjă substanțială”, conform experților Copernicus.

La începutul anului 2023, părea posibil, însă nu foarte probabil, ca anul să depășească recordul pentru cea mai caldă temperatură înregistrată vreodată pe Pământ. Deocamdată, 2016 are acest record, an ce a fost, de asemenea influențat de efectele El Niño, care a avut loc în anul precedent. Totuși, pe măsură ce fenomenul din 2023 s-a dezvoltat rapid – și pe măsură ce semnele de căldură extremă s-au răspândit pe întreaga planetă – șansele unui nou record de temperatură globală au crescut.

Analiza integrală la The Washington Post

Foto: Andreusk | Dreamstime.com