Un studiu publicat în revista Current Biology arată că oamenii de știință au studiat o mostră de păr a lui Beethoven, numită “șuvița Moscheles”, la Universitatea din Tübingen, Germania, în încercarea de a afla motivul pentru care acesta a început să își piardă auzul la vârsta de 20 de ani.
Deși nu au reușit să găsească o explicație clară, ADN-ul obținut a fost suficient pentru a-i ajuta să identifice anumiți factori de risc genetic pentru bolile hepatice de care a suferit de-a lungul vieții. Ludwig van Beethoven a suferit de simptome gastrointestinale și de crize de icter. O autopsie a arătat că acesta a avut ciroză hepatică, pancreatită și splina umflată.
Familia compozitorului și-a dat acordul pentru ca șuvițele de păr să poată fi studiate, iar cercetătorii au extras ADN-ul din opt smocuri de păr. În urma cercetărilor, s-a stabilit că cinci dintre mostre corespundeau aceluiași bărbat cu o ascendență europeană de peste 99%, acesta fiind un semn solid că proveneau de la Beethoven. Un genom construit din cea mai intactă șuviță corespundea cu genele populației din zona Renania de Nord-Westfalia din Germania, locul nașterii compozitorului. În plus, oamenii de știință au determinat că șuvița cunoscută drept “Hiller” provenea, de fapt, de la o femeie cu strămoși evrei. Un studiu al șuviței Hiller realizat în urmă cu peste două decenii a sugerat că Beethoven ar fi fost otrăvit cu plumb, ceea ce ar fi putut explica unele dintre bolile sale. Totuși, această mostră de păr ar fi putut fi contaminată, susțin acum cercetătorii, iar datele nu sunt concludente.
Deoarece ADN-ul din șuvițele de păr era degradat, oamenii de știință au reușit să reconstruiască doar aproximativ două treimi din genomul lui Beethoven. Ei nu au găsit, însă, o cauză pur ereditară a bolii sale. De asemenea, nu au găsit niciun semnal clar de risc ridicat pentru pierderea auzului sau pentru o serie de boli gastrointestinale, dar au descoperit că Beethoven avea o predispoziție mai mare pentru boli de ficat, concluzionând că riscul genetic ridicat, împreună cu consumul de alcool și hepatita B, au explicat într-o oarecare măsură boala de ficat care a contribuit probabil la moartea sa.
Surse alternative: Current Biology, The Washington Post
Foto: Nicku | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.