Eforturile Google de a dezvolta un chatbot au început încă din 2013, când co-fondatorul companiei, Larry Page, l-a angajat pe Ray Kurzweil, un informatician care a contribuit la popularizarea ideii că mașinile vor depăși într-o zi inteligența umană, un concept cunoscut sub numele de “singularitate tehnologică”

Google a achiziționat, de asemenea, compania britanică de inteligență artificială DeepMind, care avea o misiune similară de a crea inteligență generală artificială sau software care ar putea oglindi capacitățile mentale umane.

În același timp, comunitatea științifică își exprima preocupările cu privire la inteligența artificială, și s-a arătat preocupată de potențialul acesteia de a permite supravegherea în masă prin intermediul software-ului de recunoaștere facială. Opinia publică a făcut presiuni asupra companilor precum Google să se angajeze să nu urmărească anumite utilizări ale tehnologiei.

În cele din urmă, Google a promis în 2018 că nu va folosi tehnologia sa de inteligență artificială în armele militare, în urma reacției negative a angajaților la un contract cu Departamentul american de Apărare. Numit Project Maven, proiectul presupunea identificarea și urmărirea automată a potențialelor ținte de drone, cum ar fi mașinile, folosind AI. Google a renunțat la proiect.

Sundar Pichai, director executiv al Alphabet și al subsidiarei Google, a anunțat un set de șapte principii AI pentru a ghida activitatea companiei. În acea perioadă, Daniel De Freitas, un inginer de origine braziliană, a început un proiect secundar de inteligență artificială la Google.

În 2020, Google a respins propunerea de a lansa Meena, un chatbot alimentat cu 40 de miliarde de cuvinte din conversații. Motivul a fost că nu a respectat principiile AI ale companiei în ceea ce privește siguranța și corectitudinea.

În urmă cu mai bine de doi ani, De Freitas și colegul său Noam Shazeer au încercat să lanseze un chatbot bazat pe o tehnologie mai puternică decât oricare altceva disponibil la acea vreme. Programul pe care l-au dezvoltat putea dezbate despre filosofie și emisiuni TV și improviza jocuri de cuvinte despre vaci și cai, potrivit The Washington Post.

Echipa a continuat să lucreze la chatbot, pe care l-a redenumit LaMDA (Language Model for Dialogue Applications). I-au injectat mai multe date și putere de calcul. Shazeer a ajutat la dezvoltarea Transformerului, un nou tip de model AI, cunoscut pe scară largă, care a făcut mai ușoară construirea de programe din ce în ce mai puternice, precum cele din spatele ChatGPT.

Cu toate acestea, tehnologia din spatele muncii lor a dus curând la o dispută publică. Timnit Gebru, un cercetător în etica AI la Google, a declarat la sfârșitul anului 2020 că a fost concediată pentru că a refuzat să retragă o lucrare de cercetare privind riscurile inerente unor programe precum LaMDA. Google a transmis că nu a fost concediată și a susținut că cercetarea ei a fost insuficient de riguroasă.

Încă din 2020, De Freitas și Shazeer au căutat modalități de a integra LaMDA în Google Assistant, o aplicație software pe care compania a lansat-o cu patru ani înainte, pe smartphone-urile Pixel și pe sistemele de difuzoare de acasă. Peste 500 de milioane de oameni foloseau Asistentul în fiecare lună pentru a îndeplini sarcini de bază, cum ar fi verificarea vremii și programarea întâlnirilor.

Echipa care supraveghează Assistant a început să efectueze experimente folosind LaMDA pentru a răspunde la întrebările utilizatorilor, au declarat persoane din companie pentru WSJ. Cu toate acestea, directorii Google nu au făcut chatbot-ul disponibil în demonstrație publică.

Reticența Google de a lansa LaMDA publicului i-a frustrat pe De Freitas și pe Shazeer, care au decis atunci să părăsească compania. Pichai a intervenit personal, cerând perechii să rămână și să continue să lucreze la LaMDA, dar nu le-a putut promite că programul va fi lansat publicului. Astfel, cei doi au părăsit Google la sfârșitul anului 2021 și au lansat noul startup, Character Technologies, în același an.

Cei doi cercetători declarau la acea vreme că chatboți ca ai lor, supraalimentați de progresele recente ale inteligenței artificiale, vor revoluționa modul în care oamenii caută pe internet și interacționează cu computerele.

Acum, Google, care a ajutat la lansarea erei moderne a inteligenței artificiale, a pierdut startul în fața companiei rivale, Microsoft, care luna trecută a anunțat planul de a infuza motorul său de căutare Bing cu tehnologia din spatele chatbot-ului viral ChatGPT, bazat pe progresele timpurii ale inteligenței artificiale făcute chiar de Google. De când Microsoft a încheiat noul său acord cu OpenAI, Google a luptat pentru a-și reafirma identitatea de inovator în domeniul inteligenței artificiale.

La câteva luni după debutul ChatGPT, Google ia măsuri pentru a-și lansa public propriul chatbot bazat parțial pe tehnologia la care au lucrat De Freitas și Shazeer. Sub numele de Bard, chatbot-ul se bazează pe informații de pe web pentru a răspunde la întrebări într-un format conversațional. Google a transmis pe 6 februarie că testează Bard intern și extern, cu scopul de a-l lansa pe scară largă în săptămânile următoare și că urmărește să includă o tehnologie similară în unele dintre rezultatele căutării sale.

Abordarea relativ prudentă a Google față de AI a fost modelată de ani de controverse din jurul acestei tehnologii. Chiar și Microsoft a transmis în februarie că va pune noi limite pentru chatbot-ul său după ce utilizatorii au raportat răspunsuri inexacte și, uneori, răspunsuri dezorientate atunci când împing aplicația la limite.

Google continuă să-și ajusteze modelele, instruindu-le inclusiv pentru a-și mărturisi ignoranța în loc să inventeze răspunsuri, au declarat reprezentanții companiei, adăugând că  performanța LaMDA cu privire la parametri precum siguranța și acuratețea au fost îmbunătățiți timp de ani de zile.

Integrarea unor programe precum LaMDA, care poate sintetiza milioane de site-uri web într-un singur paragraf de text, ar putea, de asemenea, exacerba eforturile principalelor instituții de știri. În cadrul Google, directorii au spus trebuie să implementeze AI generativă în rezultate într-un mod care să nu deranjeze proprietarii de site-uri web, în ​​parte prin includerea de link-uri sursă, potrivit surselor WSJ.

Analiza integrală la WSJ

Sursa Foto: Piotr Swat / Dreamstime

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday