Înalta Curte a decis definitiv ca dosarul Revoluției din 1989 să fie judecat la Curtea de Apel, deoarece nu intră în competența sa. Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.

La mai bine 33 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, ”Dosarul Revoluției” nu are încă o soluție. Astăzi, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca dosarul să fie trimis la Curtea de Apel București pentru judecare. În ”Dosarul Revoluției” sunt trimiși în judecată fostul președinte al României, Ion Iliescu, fostul vicepremier, Gelu Voican Voiculescu, și fostul șef al Aviației Militare, Iosif Rus. Procurorii militari îi acuză pe cei trei inculpați de săvârșirea de infracțiuni contra umanității.

În noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Revoluției din 1989 să se întoarcă la Parchetul Militar. Instanța supremă a identificat atunci mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar procurorii au fost nevoiți să refacă ancheta. În august 2022, Parchetul Militar a retrimis în instanță dosarul Revoluției din 1989.

În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90.

Comunicatul integral al Înaltei Curți de Casație și Justiție:

”Având în vedere interesul public manifestat față de dosarul nr.1687/1/2022/a1, cunoscut sub denumirea „Dosarul Revoluției”, aducem la cunoștința opiniei publice următoarele:

Prin încheierea de ședință pronunțată în camera de consiliu, la data de 24 februarie 2023, ora 13.30, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Secției Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea către Curtea de Apel Bucureşti a cauzei în care a fost sesizată cu Rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția Parchetelor Militare.

În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 (orele 16) – 30 decembrie 1989, unul dintre inculpați nu a deținut funcția de șef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale şi, ulterior, de președinte al aceluiași organism, iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 (orele 16) – 27 decembrie 1989, nu a deținut funcțiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al
Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ central de putere distinct de instituția Guvernului României.

În consecință, față de funcțiile deținute de inculpați în perioadele menționate, în raport cu dispozițiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluționarea a cauzei în primă instanță”.