Discursul lui Putin a început la ora locală 12 (11, ora României) dintr-o clădire istorică aflată în vecinătatea Kremlinului și a fost difuzat în direct de toate televiziunile din Rusia, la cererea conducerii statului. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dimitri Peskov, a spus că președintele va vorbi despre “operațiunea specială” din Ucraina: “Toată viața noastră se învârte în jurul acestei operațiuni, ea ne influențează pe toți într-un fel sau altul, influențează viața de pe continent. Prin urmare, desigur, este de așteptat ca președintele să aloce multă atenție acestei operațiuni.”
Comitetul desemnat să investigheze explozia de la Podul Kerci (Crimeea), din 8 octombrie 2022, a publicat în urmă cu două zile (un timp suficient pentru ca știrea să ajungă la publicul larg, înainte de discursul lui Putin) concluzia că aceasta a fost “un atac terorist, planificat și coordonat de serviciile ucrainene de informații”. ISW observă faptul că Putin “poate folosi concluziile acestei investigații ca pretext pentru acțiuni viitoare în Ucraina”. Doctrina militară a Rusiei este destul de neclară și lasă Kremlinului spațiu de manevră pentru folosirea armelor strategice (nucleare) în cazul unor atacuri asupra teritoriului rus, iar Crimeea a fost încorporată în acest teritoriu.
Constituția Rusiei prevede ca președintele să rostească anual o adresare în fața parlamentului, cu privire la starea națiunii, dar anul trecut Vladimir Putin nu a ținut acest discurs. Mâine, cele două camere ale parlamentului Rusiei și-au programat o sesiune extraordinară, dar la Moscova este pregătit tot pentru mâine un miting și un concert masiv. Europa Liberă consideră că acestea sunt “indicii că s-ar putea să se întâmple ceva”. Totuși, mai remarcă publicația americană, “atât înainte, cât și după începerea invaziei, în discursurile sale, Putin a repetat narațiuni obișnuite și adesea false despre Ucraina, a atacat Washington și Occidentul, fără să spună prea multe despre planurile și intențiile sale. Așadar, dacă nu va da un semn privind încheierea războiului, (…) discursul lui Putin s-ar putea să nu producă prea multă substanță”.
Este posibilă o escaladare a situației? Rusia se află în mijlocul unei noi ofensive în estul Ucrainei, în principal în Donețk și Luhansk. A intensificat atacurile spre sfârșitul lunii ianuarie, dar suferă pierderi grele și face câștiguri teritoriale modeste. Europa Liberă consideră că “pare foarte puțin probabil ca Putin să semnaleze în vreun fel că ar da înapoi, să nu mai vorbim direct de concesii”. Putin nu s-a arătat îngrijorat cu privire la numărul de victime pe care le-au suferit forțele sale – aproximativ 200.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în Ucraina, potrivit secretarului de stat american Antony Blinken. Pe de altă parte, chiar dacă ar vrea să dezescaladeze situația, mai observă Europa Liberă, Putin s-ar confrunta cu un obstacol creat chiar de el – în septembrie, el a alipit oficial regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson la Rusia, chiar dacă nici una dintre ele nu este controlată de forțele ruse în întregime, iar abandonarea acelor regiuni ar încălca Constituția Rusiei.
“Mai probabilă decât o dezescaladare ar putea fi un nou ultimatum pentru Kiev și pentru Occident, o încercare de a trasa noi linii roșii, sau de a amenința cu consecințe concrete pentru depășirea celor existente”.
Planurile pentru un mare miting și sesiunile speciale ale parlamentului, programate pentru mâine, ar putea sugera nevoia de a obține aparența unei susțineri publice pentru război, așa cum s-a întâmplat după oficializarea confiscării Crimeei, în 2014. Presa de stat din Rusia se așteaptă ca Legislativul să adopte legi referitoare la cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia în septembrie, așa că este posibil ca discursul lui Putin să includă o nouă proclamație în acest sens. Dar sunt și speculații legate de faptul că Putin va folosi ocazia pentru a aduce Belarus mai aproape de Rusia, sau poate chiar intrarea acestei țări în război. Putin mai poate schimba statutul Osetiei de Sud și al Abhaziei, regiuni separatiste ocupate de Rusia. Analiza Europei Libere nu se referă la Transnistria, deși aceasta are de facto același statut.
În fine, nu este exclus ca Vladimir Putin să declare oficial război Ucrainei, ceea ce ar implica posibilitatea mobilizării generale, a trecerii economiei pe picior de război, dar și al unei obligații juridice pentru aliații Moscovei (inclusiv Belarus) de a se alătura invaziei.
În Rusia vor avea loc alegeri prezidențiale în martie 2024. După amendarea Constituției, Putin, care are acum 70 de ani, mai poate obține încă două mandate de câte șase ani.
Surse alternative: Europa Liberă, ISW
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.