Președintele Iohannis va cere flexibilizarea PNRR-ului și a procedurii pentru ajutoare de stat, în Consiliul European. În cadrul summitului, la care participă și Volodimir Zelenski, va fi discutată și sprijinul pentru Ucraina.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, înainte de întrunirea Consiliului European de la Bruxelles, că va solicita Comisiei Europene flexibilizarea PNRR și a procedurilor pentru ajutorul de stat acordat companiilor, întrucât fondurile au fost aprobate în perioada de dinainte de război și de criza energetică. De asemenea, șeful statului a transmis că în cadrul summitului se va discuta și despre problema migrației.

La summitul liderilor europeni va fi prezent și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, care va ține un discurs. “Conferința președinților își subliniază sprijinul pentru planul președintelui Zelenskyy privind cele 10 propuneri de pace și solicită ca efortul de reconstrucție să utilizeze activele rusești înghețate”, a subliniat Parlamentul European într-un comunicat de presă.

În formula ucraineană de pace, prezentată în fața liderilor G20 luna trecută, Volodimir Zelenski a cerut: securitate nucleară, siguranță alimentară, securitate energetică, eliberarea tuturor prizonierilor de război și a persoanelor deportate, respectarea integrității teritoriale a Ucrainei, retragerea trupelor ruse și încetarea focului, măsuri împotriva distrugerii mediului (anti-ecocid), prevenirea viitoarelor escaladări și stabilirea sfârșitului războiului.

Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis:

  • Eu voi solicita o flexibilizare în zona ajutorului de stat, dacă vrem să atragem investiții relevante, de înaltă tehnologie. O a doua chestiune, asta va fi mai complicat și va mai dura, este în zona fondurilor europene. Noi le-am aprobat înainte de criza energetică și de război, am aprobat PNRR înainte de inflație. Sunt cu totul alte condiții și cred că este nevoie de o flexibilizare.
  • Vom vorbi despre migrație, cum să protejăm granița externă, cum procesăm cererile de azil, cum procedăm să returnăm migranții. România nu e sursă de migrație și nu e țară de tranzit. Noi știm să protejăm granițele, dar e o problemă europeană și vrem să participăm, să colaborăm cu Comisia pe un proiect-pilot care va veni să verifice anumite proceduri, ca să creăm o bună practică ce poate fi preluată și de alte state membre. A nu se confunda migrația cu Schengen, care se referă la o libertate de circulație a cetățeanului european. Migrația este despre persoane care vin din afara UE. Că în opinia unor state membre există legături între acestea, am luat act de această chestiune și, și din acest motiv, vrem să găsim soluțiile cele mai bune. Noi niciodată nu suntem parte din problemă, dar vrem să contribuim la soluție.
  • În cazul domnului Bode sunt probleme, acestea trebuie luate foarte în serios. Eu am încredere că ele vor fi analizate în PNL din prisma impactului politic. Mă aștept ca cel puțin până la rocada guvernamentală să se ia o decizie în acest sens.
  • Dacă OMV va plăti sau nu taxa de solidaritate, o să vă spună cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanțelor. Am fost surprins despre cum s-a discutat acest normativ, Ministerul Energiei nu a fost cooptat. Am solicitat ca acest act, transpunerea directivei europene, să fie legal și destul de clar. Rezultatul îl vedem cu toții la televizor: dacă este sau nu este. Cei care lucrează pe document trebuie să-l clarifice.

Folosim cookies