Jurnaliștii de la Politico scriu că protestele împotriva noului președinte brazilian, socialistul Lula da Silva, erau pregătite de ceva timp. Cu toate acestea, atunci când susținătorii extremei drepte au luat cu asalt clădirile guvernamentale-cheie ale Braziliei pe 8 ianuarie, rețelele sociale au fost din nou luate pe nepregătite.
În grupurile de WhatsApp, multe dintre ele cu mii de abonați, videoclipurile virale ale atacurilor s-au răspândit rapid. Mulți dintre susținătorii lui Bolsonaro i-au îndemnat pe protestatari la violențe, cerând o întoarcere la dictatura militară, potrivit mesajelor criptate analizate de Politico.
Pe Twitter, utilizatorii au postat mii de imagini și videoclipuri în sprijinul atacurilor, cu hashtag-ul #manifestacao. Pe Facebook, același hashtag a adunat zeci de mii de interacțiuni prin like-uri, distribuiri și comentarii, majoritatea în favoarea revoltelor, potrivit CrowdTangle, instrumentul de analiză a rețelelor sociale deținut de Meta. Toate acestea s-au întâmplat în ciuda faptului că Meta s-a angajat să elimine orice postare în care erau lăudate violențele.
Cu toate acestea, conținutul care îndeamnă la violențe în Brazilia nu a fost blocat pe rețelele de socializare, iar acest lucru subliniază rolul pe care companiile de social media îl joacă în democrațiile moderne. După cum explică Politico, companiile furnizează acum instrumente digitale precum serviciile de mesagerie criptată folosite de activiști pentru a coordona violențele offline și se bazează prea mult pe algoritmi automatizați, care pot ajunge chiar să promoveze singuri anumite conținuturi violente, în loc să le blocheze.
În orele de după începerea revoltelor din Brazilia, grupuri cu idei similare din America de Nord și Europa au intrat rapid în acțiune pentru a-și arăta solidaritatea cu susținătorii lui Bolsonaro și au răspândit aceste mesaje în întreaga lume, în primul rând prin Telegram, aplicația de mesagerie criptată preferată de extremiști. Printre cele mai răspândite mesaje au fost acelea că alegerile din Brazilia au fost fraudate, “așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Donald Trump”, dar și că așa-numitul “stat profund global” a sprijinit victoria lui Lula.
Nu rețelele de socializare au creat diviziunile politice care cuprind acum Brazilia, dar reprezentanții acestora au promis de ani de zile că vor încetini modul în care se poate răspândi online partizanatul politic, și nu o fac. În loc să se concentreze pe eliminarea postărilor care incită la violență, subliniază Politico, platformele din social media ar trebui să impună un așa-numit “întrerupător de circuit”, care să limiteze modul în care postările pot deveni virale până la intervenția echipelor de moderare a conținutului.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.