Potrivit experților ONU, stratul de ozon care apără planeta de razele ultraviolete nocive ale Soarelui ar trebui să revină la valori similare celor din 1980 (înainte de apariția găurii de ozon), în jurul anului 2066 în Antarctica, în 2045 în Arctica și până în 2040 în restul lumii. Variațiile în dimensiunea găurii de ozon din Antarctica, în special între 2019 și 2021, au fost determinate în mare parte de condițiile meteorologice. Cu toate acestea, gaura de ozon din Antarctica s-a micșorat ușor în suprafață și adâncime, începând cu anul 2000.
Gaura din stratul de ozon al Pământului, care s-a format după anul 1980, a fost cândva cel mai de temut pericol care amenința mediul înconjurător. ONU a confirmat că Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon a dus la eliminarea treptată a aproape 99% din substanțele interzise care epuizează stratul de ozon.
“Acțiunea privind ozonul creează un precedent pentru acțiunea climatică. Succesul nostru în eliminarea treptată a substanțelor chimice care consumă ozon ne arată ce trebuie să facem în regim de urgență: să renunțăm la combustibilii fosili, să reducem gazele cu efect de seră și să limităm astfel creșterea temperaturii”, a declarat Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale.
De asemenea, raportul arată că, pentru prima dată, cercetătorii au analizat efectele potențiale asupra ozonului prin adăugarea controlată de aerosoli în stratosferă, proces cunoscut sub numele de “injecție de aerosoli stratosferici”. Acest proces presupune ca anumite particule reflectorizante, cum ar fi sulful, să fie pulverizate în atmosferă pentru a devia lumina solară și, prin urmare, pentru a reduce încălzirea globală. Însă, există anumite “consecințe nedorite, inclusiv efecte asupra ozonului”, întrucât proiectul are “multe lacune în cunoștințe și incertitudini care împiedică o evaluare mai solidă în acest moment”, transmit oamenii de știință.
Sursă: ONU