Politico scrie că scandalul creat în jurul acuzațiilor de corupție și spălare de bani, care au vizat-o pe vicepreședinta Parlamentului European Eva Kaili, era inevitabil în contextul în care militanții pentru transparență din Parlamentul European au avertizat că cel mai probabil, europarlamentarii se sustrag de la anumite reguli.
Aceștia au un salariu de aproximativ 9.400 de euro pe lună, la care se adaugă 4.700 de euro, indemnizație de călătorie, și o altă indemnizație de 4.800 de euro pentru cheltuieli generale. Pe lângă activitatea din instituția legislativă a Uniunii Europene, aceștia pot să mai aibă și alte joburi, iar un sfert dintre ei au venituri și din alte activități decât din cea de parlamentar. De exemplu, deputatul italian Sandro Gozi are alte 20 de joburi secundare, încasând anual cel puțin 360 de mii de euro.
Transparency International, organizație care luptă pentru prevenirea și combaterea corupției la nivel internațional, arată că această situație deschide calea către conflictele de interese.
Un alt exemplu este al finlandezei Miapetra Kumpula-Natri, membră a Comitetului pentru industrie, cercetare și energie, dar care deține și funcții în consiliile de administrație a două companii energetice din țara ei. Mulți europarlamentari au colaborări pentru “consultanță”, însă acest termen este foarte vag, iar astfel pot fi cu greu verificați de autoritățile de specialitate.
În octombrie, conducerea Parlamentului a transmis o solicitare prin care cerea ca europarlamentarii să nu mai fie obligați să prezinte chitanțe pentru cheltuielile pe care le fac. De asemenea, a cerut să nu mai fie nevoie ca aceștia să raporteze întâlnirile cu persoane din afara spațiului comunitar. Transparency International a explicat că oricum rapoartele întocmite pe baza acestor informații sunt inconsecvente și nu reprezintă realitatea.
De asemenea, în ceea ce privește situația joburilor secundare pe care europarlamentarii le mai au, Transparency International spune că raportarea lor este o formă fără fond întrucât nu menționează exact care sunt acestea și nici în ce constă acea activitate propriu-zis.
De supravegherea și pedepsirea faptelor europarlamentarilor ar trebui să se ocupe o comisie special constituită în acest sens, mai arată Politico. Între 2014 și 2019 a fost investigat un caz care viza încălcarea acestor reguli însă, în final, niciunul dintre europarlamentarii vizați nu au fost pedepsiți, fiind o decizie care stă în mâinile președintelui Parlamentului European.
Politico subliniază că și denunțarea unor astfel de fapte este descurajată. În 2019, Parlamentul a votat un regulament care protejează persoanele ce raportează cazurile de încălcare a legislației, însă nu a fost de acord și cu crearea unor instituții care să asigure protecția celor ce decid să raporteze. Astfel, aceștia din urmă riscă să își piardă locurile de muncă. În 2016, au existat trei cazuri de angajați care după ce au raportat nereguli au fost concediați.
Analiză integrală: Politico
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.