Comisia de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei compus din experți independenți în drept constituțional, a publicat în această seară “Avizul urgent privind cele trei legi ale justiției”, în contextul în care președintele Iohannis a promulgat legile în urmă cu trei zile, fără ai mai aștepta avizul, așa cum a recomandat Comisia Europeană.

Principalele idei transmise în comunicatul de presă:

  • Spre deosebire de formele anterioare, legile actuale au făcut obiectul unei pregătiri îndelungate din 2020 și au avut loc numeroase consultări cu toate părțile interesate. Precizează căAcesta este un punct pozitiv, care trebuie totuși temperat de faptul că la finalul procesului, dezbaterea parlamentară a fost condusă într-o manieră grăbită“.
  • Își exprimă totuși regretul că nu a fost consultată înainte de momentul adoptării legilor. Autoritățile române anunțaseră că vor ține cont de opiniile Comisiei, însă cu toate acestea, Guvernul nu a solicitat un aviz asupra proiectelor de lege“.
  • Accelerarea procedurii de către autoritățile române “a dus la o adoptare grăbită a legilor în Parlament. Dezbaterile în Parlament au început pe 12 septembrie, iar legile au fost adoptate pe 17 octombrie 2022. Se pare că a fost pus la dispoziție relativ puțin timp pentru dezbatere în Parlament, deoarece a fost aplicată o procedură de urgență”.
  • Autoritățile române “insistă că procesul de redactare a fost transparent și cuprinzător dezbaterea parlamentară fiind doar ultimul pas al acestui lung proces democratic. În Parlament, procedura de urgenţă a fost pe deplin respectată, s-a constituit o comisie specială,  în conformitate cu procedura de urgență transparentă, neafectând dezbaterile democratice, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare și a părților interesate”.
  • Observații generale: În ceea ce privește conținutul noilor dispoziții, “trebuie subliniat de la început” că majoritatea opiniilor adunate în timpul reuniunilor din 7 noiembrie au fost pozitive. Au fost unele voci foarte critice, dar s-au concentrat pe probleme specifice, mai degrabă decât să pună sub semnul întrebării legile în ansamblul lor.
  • Probleme specifice: Comisia consideră că, în ceea ce privește calitatea textelor, cele trei legi sunt acte legislative voluminoase, foarte detaliate, precizând că “acest lucru pare să facă parte din stilul legislativ național”.
  • Despre numiri în funcții de conducere: Având în vedere caracterul urgent al acestui aviz, Comisia precizează că nu a putut acoperi în întregime subiectul, ci că s-a concentrat pe răspunderea civilă și disciplinară a magistraților, concursurile de admitere în sistemul judiciar și regulile privind statutul precum și numirea în funcție și înlăturarea procurorilor specializați și de rang înalt.
  • Precizează că noile legi introduc o evaluare bazată pe calitatea muncii unui judecător sau procuror, eficiența și capacitatea de a comunica. Dar amendamentul a fost criticat de unii dintre reprezentanții societății civile deoarece înlătură o parte obiectivă a procedurii de numire (proba scrisă) și introduce subiectivitatea în această evaluare.
  • Comisia de la Veneția își “exprimă regretul” pentru faptul că autoritățile române nu i-au solicitat un aviz în legătură cu cele trei proiecte de legi privind sistemul de justiție din România.
  • În cadrul adoptării în procedură de urgență, nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei legi “foarte detaliate și lungi” care au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Complexitatea acestora face dificil de prevăzut cum pot fi puse în practică. Prin urmare, această opinie se referă în special la subiecte care au fost abordate și în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022.
  • Chiar dacă Legile au fost în cele din urmă adoptate într-o manieră grăbită în cadrul procedurii de urgență, au inclus în pregătirile anterioare consultări cu toate părțile interesate. În ceea ce privește numirea și revocarea personalului de rang înalt procurorii, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul de ministru, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă un grad pozitiv de transparență.

Recomandările Comisiei de la Veneția:

  • Ar trebui introdusă o selecție competitivă și pentru directorii adjuncți, nu numai pentru președinții instanțelor și parchetelor.
  • Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și șefii DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui numiți pe perioade mai mari de timp și fără posibilitate de prelungire.
  • Procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate.
  • Ar trebui să fie specificat în mod explicit în lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa ministrului de Interne.

Sursă: Comisia de la Veneția.

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday