Analiză Reuters. Costul mobilizării militare și efectele sancțiunilor occidentale vor epuiza rezerva federală a Rusiei. Ministerul Finanțelor a întocmit bugetul pe 2023 fără a ține cont de mobilizare și de anexarea noilor teritorii.

Situația financiară a Rusiei va continua să se agraveze, din cauza costurilor generate de mobilizarea parțială și a sancțiunilor impuse de statele occidentale, începe agenția de presă analiza. Acești doi factori vor pune o presiune din ce în ce mai mare asupra resurselor de care dispune Kremlinul, pe măsură ce Vladimir Putin finanțează un conflict militar pentru care, pe moment, nu se întrezărește un final, și se pregătește pentru o posibilă realegere în 2024.

Deși prognozele ministerului rus de Finanțe nu par atât de rele, analiștii consultați de Reuters atrag atenția că bugetul pentru anul viitor a fost întocmit fără a ține cont de costurile mobilizării celor 300 de mii de rezerviști și integrării în Federația Rusă a celor patru provincii anexate de la Ucraina în septembrie. Totodată, nu a fost luat în calcul nici scenariul în care prețurile energiei furnizate de Rusia ar putea fi plafonate în țările care au impus deja sancțiuni. Chiar dacă la început, economia Rusiei a părut că rezistă în fața sancțiunilor, impactul acestora începe să se arate, dacă nu în proiecțiile Moscovei, atunci în evaluările analiștilor.

Vladimir Putin este în prezent la al patrulea mandat de președinte al Rusiei, mandat care va expira în 2024. Deși nu s-a hotărât dacă va intra din nou în cursa electorală, experții consultați agenția de presă spun că, dacă o va face, cel mai probabil își va curta electoratul cu promisiunea măririi veniturilor, tactică la care a recurs și în precedentele campanii.

Conform prognozelor oficiale ale guvernului rus, PIB-ul va scădea cu 0,8% în 2023, în timp ce Banca Mondială anticipează o contracție de 3,6%. Ministerul Finanțelor se așteaptă ca deficitul bugetar să se apropie de 48 de miliarde de dolari în 2023 (sau 2% din PIB), în timp ce banca de stat VTB prognozează un deficit de peste 64 de miliarde. 

Despre ținta Kremlinului de 144 de miliarde de dolari venituri din exportul de energie, analiștii spun că este prea optimistă, în contextul în care pentru sectorul energetic rus, care asigură o treime din veniturile statului, urmează noi runde de sancțiuni.

Exporturile Rusiei de produse petroliere ar putea scădea în acest an cu până la 55%, în condițiile în care Uniunea Europeană își slăbește dependența de sectorul energetic rusesc. Exporturile Gazprom au scăzut deja cu 43% în primele zece luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2021.

Ministerul rus al Finanțelor țintește venituri din sectorul non-energetic de 11,5% din PIB anul viitor, cu 7% mai mari față de anul în curs și la nivelul anilor dinainte de pandemie. Însă și acest lucru este nerealist, consideră specialiștii: ”Cererea va fi în scădere, oamenii vor cumpăra mai puțin, mai ieftin, mai slab cantitativ – și atunci prognoza aceasta va trebui revizuită”, apreciază Alexandra Suslina, analist independent.

Ministerul Apărării a anunțat, săptămâna trecută, încheierea mobilizării parțiale, astfel că 300 de mii de rezerviști se află în cazărmi. Pe de o parte, statul va cheltui bani pentru a-i întreține, iar pe de altă parte va pierde, întrucât oamenii nu vor mai merge la muncă. Din această cauză, și activitatea economică se va reduce, iar statul ar putea colecta din TVA cu 16 miliarde de dolari mai puțin față de un an obișnuit, se arată într-un studiu comun al Academiei Prezidențiale Ruse Ranepa și Institutului Gaidar.

Cu toate acestea, ministrul rus de Finanțe a declarat în Parlament, săptămâna trecută, că statul își poate îndeplini toate obligațiile sociale, fără a afecta stabilitatea macroeconomică.

Analiștii spun că acum Rusia are opțiuni limitate pentru a-și reduce deficitul bugetar, deoarece sancțiunile au afectat capacitatea investitorilor străini de a cumpăra obligațiuni în ruble, iar ministerul de Finanțe își epuizează resursele monetare. Însuși ministerul preconizează că valoarea fondului se va înjumătăți la final de 2023, până la 4,2% din PIB (sau 100 de miliarde de dolari).

Analiza integrală pe Reuters