Studiu. Copiii ce joacă jocuri video au avut rezultate mai bune la testele de memorie, atenție și de control al impulsurilor, în comparație cu cei care nu se joacă niciodată.

Odată cu dezvoltarea industriei jocurilor video au apărut și îngrijorările cu privire la efectul acestora asupra sănătății mintale, la problemele pe care le ridică din punct de vedere al lipsei interacțiunii și a exercițiilor fizice.

Majoritatea cercetărilor anterioare s-au concentrat pe efectele dăunătoare, asociind jocurile cu depresia și agresivitatea crescută. Dar un nou studiu de amploare, efectuat în SUA și publicat luni în prestigioasa publicație JAMA Network Open, arată beneficiile cognitive asociate cu jocurile video. Autorul principal, Bader Chaarani, profesor de psihiatrie la Universitatea din Vermont, este de părere că studiile efectuate anterior și care arată efectele dezastruoase asupra împătimiților de jocuri video au rezultate limitate de numărul relativ mic de participanți la cercetări.

În studiul finanțat de Institutul Național de Sănătate din SUA, Chaarani și colegii săi au coroborat răspunsurile la sondaj, rezultatele testelor cognitive și imaginile creierului de la aproximativ două mii de copii cu vârsta de nouă și zece ani, care au fost împărțiți în două grupuri: cei care nu au jucat niciodată jocuri video și cei care au jucat trei ore sau mai mult pe zi.

Fiecare grup a fost evaluat în două etape. În prima fază, copiilor li s-a cerut să apese cât de repede au putut în direcția unei săgeți îndreptate spre stânga sau dreapta. De asemenea, li s-a spus să nu apese dacă văd semnalul de “stop”, pentru a măsura cât de bine își pot controla impulsurile.

În a doua fază, le-a fost testată memoria: li s-au arătat succesiv fotografii cu fețele unor persoane și au fost îndemnați să semnaleze dacă o imagine ulterioară se repetă. După ce a folosit metode statistice pentru a controla variabilele care ar putea denatura rezultatele, cum ar fi venitul parental, IQ-ul și simptomele de sănătate mintală, echipa a descoperit că jucătorii video au avut rezultate mai bune.

Pe măsură ce au îndeplinit sarcinile, creierul copiilor a fost scanat folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Creierul celor care joacă jocuri video a arătat mai multă activitate în regiunile asociate cu atenția și memoria de lucru. “Rezultatele întăresc posibilitatea intrigantă ca jocurile video să ofere o experiență de antrenament cognitiv cu efecte neurocognitive măsurabile”, au concluzionat autorii.

În acest moment al studiului, nu a fost posibilă și observarea presupusei legături dintre performanța cognitivă, timpul petrecut cu jocurile video sau rezultatul acesteia, a spus Chaarani. Echipa speră să obțină un răspuns mai clar pe măsură ce studiul va fi aprofundat odată ce copiii studiați vor înainta în vârstă. Acest lucru va ajuta, de asemenea, la excluderea altor factori potențiali în joc, cum ar fi mediul de acasă al copiilor, exercițiile fizice și calitatea somnului.

“Desigur, utilizarea excesivă a timpului pe ecran este dăunătoare pentru sănătatea mintală generală și pentru activitatea fizică”, a subliniat Chaarani, care a mai explicat că rezultatele au arătat că jocurile video ar putea fi o utilizare mai bună a timpului petrecut la ecran decât vizionarea videoclipurilor pe YouTube, care nu are efecte cognitive perceptibile.

În urmă cu trei luni, un studiu amplu realizat de Universitatea din Oxford arata că timpul petrecut cu jocurile video nu induce în mod necesar probleme de bunăstare sau depresie jucătorilor, cu singura condiție ca aceștia să nu devină dependenți. Indiferent de gradul de violență al jocului, emoțiile negative sunt declanșate mai degrabă de necesitatea îndeplinirii misiunilor din joc.

Presupusele efecte negative și popularitatea acestora a determinat organismele majore din domeniul sănătății să-și exprime îngrijorarea cu privire la impactul lor asupra sănătății mintale, sau a dependenței pe care acestea ar putea să o aibă asupra tinerilor sau copiilor. China a limitat prin lege timpul petrecut de tineri cu jocurile pe calculator sau pe consolă la o singură oră pe zi.

Sursă: Science Alert, JAMA Network Open