Potrivit unui studiu publicat în revista științifică Nature, neuronii implantați în creierul șoarecilor de laborator sunt structuri în miniatură create din celule stem umane, pot trimite semnale și pot răspunde la indicii de mediu captați de mustățile șobolanilor. Această demonstrație a cercetătorilor, care arată că neuronii proveniți din celulele umane pot colabora cu celulele nervoase ale rozătoarelor vii, ar putea pava drumul pentru descoperiri revoluționare, precum modalități de a testa terapii pentru diferite afecțiuni psihiatrice și neurologice.

Tulburările psihice reprezintă o povară uriașă pentru societate și este foarte, foarte clar că avem nevoie de modele mai bune pentru studierea acestora. Vedem adesea pacienți și familii disperate. Nu este timp de pierdut, a declarat Sergiu Pașca, coordonator al studiului și profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford. În vârstă de 40 de ani, Pașca a devenit doctor în medicină în 2007, la UMF Iuliu Hațieganu Cluj, iar apoi a urmat studii post-doctorale în SUA, unde este acum profesor.

Totuși, celulele neuronale folosite de cercetători doar imită deocamdată creierul uman. Nu pot dezvolta vase de sânge și, prin urmare, nu pot primi nutrienți, lucru care implică faptul că nu se pot dezvolta prea mult timp. Totodată, ele nu primesc stimulii necesari pentru a se dezvolta pe deplin: în creierul unui copil, spre exemplu, dezvoltarea neuronilor și a conexiunilor dintre aceștia se bazează parțial pe simțuri.

Pentru a oferi neuronilor acest stimul și sprijin, cercetătorii de la Universitatea Stanford au crescut structurile neuronale din celule stem umane și apoi le-au injectat în creierul puilor nou-născuți de șoareci de laborator, sperând că acestea se vor dezvolta în același timp cu celulele proprii ale cobaiului. Cinci luni mai târziu, scanările RMN au arătat că structurile de țesut cerebral uman au crescut de până la opt ori și s-au conectat la vasele de sânge ale animalului. Neuronii umani nu au înlocuit țesutul cerebral al cobaiului, ci s-au conectat la acesta. 

Testele cercetătorilor nu au arătat performanțe mai bune ale structurii neuronale umane, dar nici că șoarecii ar fi suferit efecte negative din cauza transplantului. Ulterior s-a observat că neuronii umani se activează atunci când aerul trece prin mustățile cobailor, sugerând astfel contopirea cu țesutul cerebral al animalului. Ulterior, oamenii de știință au antrenat cobaii în așa fel încât să se aștepte la o picătură de apă de fiecare dată când celulele umane din creierul acestora se activează, demonstrând astfel că acele celule ar putea afecta comportamentul animalelor. 

Pentru a demonstra însă ipoteza că această descoperire ar putea contribui la studierea mai detaliată a bolilor neurologice și psihice, oamenii de știință au transferat în creierul unui cobai și o structură de neuroni umani de la pacienți cu o tulburare genetică numită sindromul Timothy. Față de neuronii umani sănătoși, cei cu afecțiunea respectivă au crescut până în punctul în care au dezvoltat anomalii clare.

Gabriele Ligani, cercetătoare în cadrul Institutului de Neurologie al UCL a spus că studiul este “captivant” și deschide o nouă fereastră în studierea afecțiunilor neuropsihice: Contopirea celulelor umane cu cele ale unui întreg corp animal depășește limitările pe care aceste structuri le au singure.

Surse: The Guardian, Nature

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday