Președintele rus Vladimir Putin a avut joi o întâlnire cu omologii din China și Mongolia pentru a discuta despre Puterea Siberiei 2. Prin acest proiect, Rusia vrea să livreze gaze naturale din peninsula Yamal (vestul Siberiei) prin Mongolia către China. Până acum, zăcămintele de la Yamal au reprezentat principala sursă de aprovizionare a Europei. Ministrul rus al Energiei Aleksandr Novak a afirmat că există astfel o înțelegere pentru demararea construcției din 2024.
Reuters explică și faptul că Puterea Siberiei 2 este o idee mai veche, dar readusă în discuție în contextul în care bătrânul continent își reduce dependența de resursa rusească. Primele impulsuri au apărut din 2014, când se construia Puterea Siberiei 1. Acest gazoduct în prezent operaționalizat are o lungime de 3.000 de kilometri și conectează Siberia și nord-estul Chinei.
Traseul propus pentru Puterea Siberiei 2 trece prin jumătatea de est a Mongoliei și se termină într-o regiune chineză relativ apropiată de capitala Beijing, potrivit unei hărți realizate de Gazprom. Compania rusă de stat a început acum doi ani un studiu de fezabilitate și își propune să înceapă livrările în 2030.
Noua conductă ar urma să aibă 2.600 de kilometri lungime și ar trebui să transporte 50 de miliarde de metri cubi de gaz natural pe an, ceva mai puțin decât capacitatea lui Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, explică Reuters. Președintele Mongoliei susține proiectul, dar spune că motivația economică mai trebuie studiată.
Cu toate acestea, unii analiștii contactați de Reuters se întreabă astfel dacă Beijingul chiar are nevoie de mai mult gaz rusesc. “În principiu, vedem puțin sprijin pentru materializarea gazoductului Puterea Siberiei 2 înainte de 2030, deoarece China și-a asigurat deja o cantitate suficientă de gaze pentru următorii 8 ani. Va urma un proces extrem de complex de negociere, care ar putea dura ani de zile, pentru că implică riscuri politice, comerciale și financiare uriașe”, a declarat sub protecția anonimatului un expert din industria petrolieră a Chinei.
China are însă deja un contract pe 30 de ani cu Gazprom, în valoare de 400 miliarde de dolari, încheiat la sfârșitului anului 2019. Compania rusească se așteaptă să exporte în China 16 miliarde de metri cubi de gaz până la sfârșitul anului prin intermediul primului gazoduct Puterea Siberiei, o cantitate care va crește treptat până va atinge nivelul de 38 miliarde de metri cubi, în 2025.
Pe lângă Rusia, Beijingul mai negociază construirea unei noi conducte care să lege Asia Centrală de China prin Marea Japoniei și care să asigure până la 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an până în 2026. China mai are, de asemenea, contracte pe termen lung încheiate cu Qatar, SUA și cu marile companii petroliere globale care asigură importul a 42 milioane de tone de gaze naturale lichefiate pe an.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.