Analiză CNN. Succesorul lui Boris Johnson va moșteni o “catastrofă” economică și se va confrunta cu provocări enorme, pe măsură ce criza energetică ia amploare și țara alunecă în recesiune.

De luni de zile, Regatul Unit se confruntă cu “un vid de conducere”, în timp ce țara a derapat spre recesiune și o criză umanitară declanșată de facturile la energie în creștere, iar întreprinderile și gospodăriile avertizează că nu vor trece iarna fără ajutorul guvernului.

Concurenții pentru a-i succeda lui Johnson, actualul ministru la Externe Liz Truss și fostul ministru de finanțe Rishi Sunak, se confruntă cu solicitări pentru a anunța o intervenție dramatică de îndată ce unul dintre ei va prelua mandatul.

Cea mai urgentă problemă va fi abordarea creșterii vertiginoase a costului energiei, care ar putea declanșa un val de închideri ale afacerilor și ar putea forța milioane de oameni să aleagă între a pune mâncare pe masă și a-și încălzi casele în această iarnă.

De când Boris Johnson a fost forțat să renunțe la mandat în iulie, perspectivele de creștere economică au slăbit. Inflația anuală depășește 10% pe măsură ce prețurile alimentelor și combustibililor cresc. Frustrarea față de creșterea costului vieții a determinat sute de mii de muncitori să intre în grevă. Lira sterlină tocmai a înregistrat cea mai proastă lună de după Brexit din 2016, atingând cel mai scăzut nivel față de dolarul american din ultimii doi ani.

Analiștii anticipează că situația s-ar putea înrăutăți substanțial, înainte să se îmbunătățească. Banca Angliei anticipează că inflația va crește la 13%, pe măsură ce criza energetică se va intensifica. Dar Citigroup estimează că inflația ar putea atinge un vârf de 18% la începutul anului 2023, în timp ce Goldman Sachs proiectează o creștere la 22%, dacă prețurile gazelor naturale “rămân ridicate la nivelurile actuale”.

Facturile la energie pentru gospodării vor crește cu 80%, până la o medie de 3.549 de lire sterline (4.100 de euro) pe an din octombrie. Analiștii spun că plafonul prețului pentru gospodării ar putea crește la peste 5.000 de lire sterline (5.780 de euro) în ianuarie și să depășească 6.000 de lire sterline în aprilie (aproape 7.000 de euro).

Pe măsură ce oamenii sunt nevoiți să-și reevalueze bugetele, boom-ul consumului care a urmat perioadelor de caranină se risipește rapid. Banca Angliei a avertizat că economia Regatului Unit va intra în recesiune în lunile următoare.

Pe de altă parte, afaceriștii avertizează că se pregătesc pentru o catastrofă, în condițiile în care primesc oferte “nebunești” pentru facturile de utilități pentru anul viitor, iar costurile pentru energie au explodat.

Nu este singurul motiv pentru care proprietarii de afaceri și investitorii sunt din ce în ce mai îngrijorați. Locurile de muncă vacante au scăzut între mai și iulie și au rămas cu 60% peste nivelul dinaintea pandemiei. Regatul Unit se confruntă cu problema forței de muncă de când țara a votat pentru Brexit. Potrivit Biroului pentru Statistică Națională, numărul cetățenilor europeni care locuiau în UK a scăzut cu aproximativ 317 de mii, comparativ cu 2019.

Brexit-ul provoacă, de asemenea, probleme comerciale, în special cu UE, cel mai mare partenercomercial al Marii Britanii. Exporturile și importurile vor fi cu aproximativ 15% mai mici pe termen lung decât ar fi fost dacă țara ar fi rămas în UE, a estimat Office for Budget Responsibility.

Dean Turner, economist la UBS, a declarat că depinde de noul prim-ministru să încerce să profite la maximum de poziția țării fără a crea perturbări suplimentare. Cu toate acestea, parlamentarii britanici încă fac eforturi pentru a renunța la o parte cheie a acordului de Brexit pe care Johnson l-a semnat cu UE, care ar putea declanșa în cele din urmă un război comercial cu cea mai mare piață de export.

Truss, principala favorită în cursa cu Sunak, a promis că va relansa economia prin reducerea impozitelor. Însă mulți economiști se tem că această abordare ar putea stimula inflația și ar putea afecta finanțele publice fragile.

Statul nu are cum să evite să plătească sume uriașe pentru a face față situației energetice din această iarnă, dar vor fi necesare măsuri specifice pentru a evita risipa. Înghețarea prețurilor la gaze și electricitate în următoarele două ierni ar putea costa guvernul peste 100 de miliarde de lire sterline (115 miliarde de euro), potrivit cercetătorilor.

Există, de asemenea, întrebări cu privire la modul în care viitorul guvern își va permite o intervenție economică la scară largă, mai ales dacă este prioritară reducerea impozitelor și, prin urmare, a veniturilor guvernamentale.

Guvernul s-a împrumutat masiv pentru a oferi sprijin în timpul blocajelor cauzate de coronavirus. Datoriile țării reprezintă acum aproape 100% din PIB. Banca Angliei a crescut agresiv ratele în timp ce încearcă să pună capăt inflației, iar returnarea datoriei va fi costisitoare pentru guvern. Regatul Unit a emis, de asemenea, un număr mare de obligațiuni legate de inflație, sporind vulnerabilitatea sa.

Analiza integrală la CNN.