Credibilitatea Departamentului de Justiție (DoJ) este pusă la încercare de autorizarea perchezițiilor la proprietatea Mar-a-Lago, din statul Florida, pe care o deține fostul președinte Donald Trump, începe cotidianul New York Times analiza. 

Și toate acestea au loc cu câteva luni înaintea alegerilor din Congresul American. De amintit, Trump va astăzi fi audiat de către procurorul general al statului New York, în dosarul în care organizația sa este bănuită că a manipulat valoarea proprietăților sale pentru a obține avantaje fiscale.

Lupta dintre fostul șef al statului și Arhivele Naționale stabilește un precedent pentru istoria prezidențială americană. Jurnaliștii indică faptul că lupta poate fi văzută ca și un pariu riscant făcut de procurorul general al Statelor Unite, Merrick Garland, care a autorizat perchezițiile din 8 august. Întreaga operațiune ar putea fi interpretată ca o răzbunare a actualului președinte Joe Biden pe rivalul din cursa din 2020, cu care s-ar putea confrunta și la scrutinul din 2024. 

Pentru procurorul general este dificil să supervizeze această anchetă fără a stârni revolta susținătorilor lui Trump, care în cei patru ani de mandat (2017-2021) a demonizat FBI și Departamentul de Justiție. În cazul în care anchetatorii nu vor găsi dovezi pentru a-l incrimina pe Trump, acțiunea procurorilor ar putea rămâne în istorie ca o mișcare de a-l discredita, ca ”o vânătoare de vrăjitoare”, după cum susține el.

Însă și fostul președinte se confruntă cu riscuri și, pentru că nu mai beneficiază de imunitate, ar putea avea mari probleme dacă sunt descoperite indicii că a gestionat greșit informații clasificate.

Mai mulți istorici consultați de cotidianul american găsesc ”potrivite” căutările la reședința unui fost președinte care nu recunoaște rezultatele din cursa electorală din 2020 și care a orchestrat o insurgență (la Capitoliu): ”Într-un cadru ca acesta, trebuie să presupunem că procurorul general nu a luat decizia  întâmplător. Prin urmare, suspiciunile de natură penală – nu știu exact care sunt ele – trebuie să fie destul de serioase”, este de părere Michael Beschloss, expert în istoria instituției prezidențiale.

New York Times reface cronologia evenimentelor care au dus la perchezițiile din ziua de luni, 8 august. Înainte ca președintele Joe Biden să fie instalat la Casa Albă, în ianuarie 2021, fostul președinte Donald Trump a părăsit biroul cu o serie de documente clasificate, a anunțat reprezentantul Arhivelor Naționale. În consecință, a fost începută o anchetă, iar judecătorii și procurorul general au autorizat percheziționarea domeniului din Palm Beach, Florida. Detaliile sunt secrete, observă NY Times, întrucât nu se știe ce au căutat procurorii federali, iar Merrick Garland nu a oferit vreo explicație când a autorizat cercetările.

Operațiunea a declanșat furia în rândul susținătorilor lui Donald Trump, dar și a liderilor Partidului Republican, înaintea alegerilor din toamnă. Liderul republican din Congres i-a sugerat chiar procurorului general ”să-și elibereze calendarul și să-și păstreze documentele”. În schimb criticii fostului președinte spun că nu este nimic surprinzător în ancheta statului, în condițiile în care Trump a subminat procedurile și normele legale în vremea cât a stat la Casa Albă.

Timp de 35 de ani, chestiunea documentelor și înregistrărilor din timpul mandatului unui șef de stat american a fost dezbătută în sediul Arhivelor Naționale și în tribunale, rezumă jurnaliștii americani. De exemplu, după ce Richard Nixon a demisionat din funcția în urma scandalului Watergate (tot într-o zi de 8 august, dar în 1974) s-a luptat timp de patru ani pentru proprietatea documentelor și înregistrărilor din timpul mandatului său.

Istoricul Michael Beschloss dezvăluie că Nixon ar fi primit dreptul de a le distruge din partea succesorului său, Gerald Ford, însă cazul său a ajuns până la urmă la Curtea Supremă, unde Nixon a pierdut. Pentru a reglementa această situație, în 1978 a fost adoptată ”Presidential Records Act”, o lege care stabilește clar că înregistrările prezidențiale sunt proprietatea guvernului federal, iar nu a președintelui în mandatul căruia acestea au fost create.

Analiza integrală pe New York Times 

Sursa foto: Facebook President Donald J. Trump Archived