Președintele Sauli Niinisto și prim-ministrul Sanna Marin au făcut anunțul într-o conferință de presă comună de la Palatul Prezidențial din Helsinki. Ieri dimineață, președintele Sauli Niinisto l-a sunat pe Vladimir Putin și l-a informat despre acest pas, iar președintele rus i-ar fi spus că “renunțarea la neutralitate ar fi o greșeală”, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Se așteaptă ca Parlamentul Finlandei să dea votul pentru această decizie în zilele următoare. O cerere formală de aderare va fi apoi depusă la sediul NATO din Bruxelles, cel mai probabil săptămâna viitoare.
Ieri și azi, miniștri de Externe ai țărilor NATO s-au întâlnit la Berlin, pentru a discuta atât despre continuarea livrărilor de armament către Ucraina, cât și posibilitatea unei aderări rapide la alianță a Finlandei și Suediei.
Finlanda are o graniță de 1300 de kilometri cu Rusia și a purtat cu aceasta două războaie, înainte de a-și declara neutralitatea, în 1948. În 1939-1940, Finlanda a umilit URSS, provocându-i pierderi imense într-un război de patru luni, dar a rămas repede fără muniție și a fost nevoită să ceară pace și să cedeze 10% din teritoriul său. Ulterior, în 1941, Finlanda a atacat URSS alături de Germania nazistă (împreună cu România, Ungaria, Italia și Slovacia), a asediat Leningradul și a decis să iasă din război abia în toamna anului 1944, ca urmare a înaintării sovieticilor spre vest. În timpul Războiului Rece, Finlanda s-a abținut de la a critica în vreun fel URSS și a devenit membră a UE abia în 1995.
Sursă alternativă: The Guardian
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.