Un amplu articol din NY Times dezvăluie frământările de la Washington iscate de referirile tot mai frecvente ale Rusiei privind folosirea arsenalului nuclear. Potrivit cotidianului american, SUA analizează încă din momentul în care Putin a pus în alertă “forțele strategice” variantele de răspuns pe care alianța ar trebui să le dea.

Casa Albă a adunat în secret o echipă de oficiali din domeniul securității naționale pentru a schița scenarii cu privire la modul în care Statele Unite și aliații săi ar trebui să răspundă dacă președintele Vladimir Putin, frustrat de lipsa de progres în Ucraina sau pentru a preveni o eventuală intervenție a națiunilor occidentale în războiul din Ucraina, dezlănțuie arsenalul de arme chimice, biologice sau nucleare al Federației Ruse.

Numele grupului este Tiger Team (Echipa Tigrul) și acesta a examinat de asemenea modul de răspuns în cazul în care dl Putin aduce atingere teritoriului NATO, eventual pentru a ataca convoaiele care aduc armament și ajutoare în Ucraina. O altă preocupare a Tiger Team, care a ținut câte trei ședințe pe săptămână, în sesiuni clasificate, a fost răspunsul pentru situația în care Rusia încearcă să extindă războiul la țările vecine, așa cum ar fi Moldova sau Georgia, precum și modul în care țările europene ar trebui să se pregătească pentru un flux de refugiați la o scară nemaivăzută de decenii, unul chiar mai mare decât cel de acum.

Este de așteptat ca președintele Joe Biden să le prezinte liderilor NATO la summitul de azi de la Bruxelles aceste situații, întâlnirea acestora fiind nu numai secretă, dar și fără asistenți și fără telefoanele mobile.

Cu doar o lună în urmă, astfel de scenarii păreau mai teoretice. Dar astăzi, de la Casa Albă până la sediul NATO de la Bruxelles, mai toată lumea este de acord că Rusia poate apela la cele mai puternice arme din arsenalul său pentru a se salva dintr-un impas militar.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat miercuri urgența efortului de pregătire, spunând reporterilor pentru prima dată că, chiar dacă rușii folosesc arme de distrugere în masă doar în interiorul Ucrainei, acestea pot avea “consecințe grave” pentru cetățenii statelor NATO. Stoltenberg părea să se refere la situația în care un nor chimic sau unul radioactiv ar putea trece peste granițele Ucrainei. O problemă aflată în discuție este dacă astfel de daune colaterale ar fi considerate un atac asupra NATO, așa cum este el descris în Carta Alianței, și care, deci, ar putea necesita un răspuns militar comun.

Tiger Team a fost înființată de Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Națională al președintelui SUA, pe 28 februarie, la patru zile după începerea invaziei. O variantă anterioară a acestui grup a funcționat însă luni de zile anterior, pentru a pregăti guvernul SUA pentru situația unei invazii rusești în Ucraina.

Acea echipă a jucat un rol central în elaborarea pașilor de sancțiuni în creștere treptată, a pregătirii trimiterii de trupe în națiunile NATO, dar și în deciziile de înarmare a Armatei Ucrainene, ținând cont de vulnerabilitățile militare și economice ale Rusiei.

Dl. Stoltenberg, care pare acum mult mai vocal decât în ​​trecut, a spus că se aștepta ca “aliații să fie de acord să ofere sprijin suplimentar, inclusiv asistență și echipamente pentru securitate cibernetică pentru a ajuta Ucraina să se protejeze împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare”.

Înainte de Summitul NATO de joi, atât el cât și Joe Biden au avertizat cu privire la dovezi tot mai mari că Rusia se pregătește să folosească arme chimice în Ucraina.

Acestea sunt dileme cu care Europa nu s-a confruntat din vremurile întinecate ale Războiului Rece, când NATO avea mult mai puțini membri, iar Europa de Vest era îngrijorată de un atac sovietic împotriva Germaniei. Dar puțini dintre liderii care se întâlneasc joi la Bruxelles au fost vreodată în fața unor astfel de scenarii, iar mulți dintre ei nici nu au fost vreodată nevoiți să se gândească în vreun fel la descurajarea nucleară sau la efectele detonării unor arme nucleare tactice, concepute pentru a fi mai puțin puternice decât cele care au distrus Hiroshima și Nagasaki. Sunt temeri că Rusia ar putea folosi astfel de arme, tocmai pentru că ele sunt, teoretic, la granița dintre armamentul convențional și cel nuclear.

Senatorul Jack Reed, care conduce Comitetul pentru Forțele Armate, a declarat miercuri că “dacă Putin va folosi o armă de distrugere în masă – chimică, biologică sau nucleară – vor exista consecințe, chiar dacă utilizarea armei ar fi limitată doar la teritoriul Ucrainei”. Dl Reed a spus că radiațiile provenite de la o armă nucleară, de exemplu, ar putea ajunge într-o țară NATO vecină și pot fi considerate un atac asupra unui membru NATO. “Ar fi o decizie foarte dificilă, dar este una pe care nu doar președintele SUA, ci și întregul Consiliu NATO, ar trebui să o ia”, a spus dl Reed reporterilor. “Nu cred că președintele SUA ar dori să ia măsuri unilaterale, în această situație”, a mai spus Reed.

O problemă majoră la care se uită Tiger Team este pragul dincolo de care NATO ar trebui să folosească forța sa militară în Ucraina. Dl Biden a spus clar că este foarte reticent în a face acest lucru, temându-se că o confruntare directă cu Rusia ar putea escalada conflictul dincolo de control: “Ar fi al treilea război mondial”, a spus Biden recent.

O a doua echipă de oficiali, creată tot de Sullivan din 28 februarie, analizează oportunitățile pe termen lung pentru Statele Unite de a-și îmbunătăți poziția geopolitică ca urmare a invaziei domnului Putin. În interiorul Casei Albe toată lumea este de acord că liderul rus a făcut o eroare strategică uriașă, una care va diminua poziția internațională a Rusiei, va paraliza economia acesteia și va înstrăina potențialii aliați. Dar este abia începutul conflictului, avertizează alți oficiali, iar această concluzie se poate dovedi prematură. Preocuparea imediată este ce ar putea face Putin în continuare, într-o încercare de a salva un efort militar eșuat sau de a-și restabili faima de forță militară de temut.

Oficialii cred că șansele ca domnul Putin să recurgă la detonarea unei arme nucleare sunt mici, dar faptul că oficialii ruși fac mai tot timpul referiri la pregătirea arsenalului nuclear este perceput ca fiind o “amenințare existențială” și a pus Washingtonul în alertă maximă.

Dl Biden va discuta cu aliații “cum să se ocupe de retorica și comentariile venite din Rusia cu privire la toată această chestiune a potențialei utilizări a armelor nucleare”, a spus dl Sullivan reporterilor miercuri. “Nu am văzut nimic care să ne facă să ne ajustăm postura nucleară, dar lucruri despre care trebuie să ne consultăm strâns cu cu aliații, dar și să le comunicăm direct rușilor”.

Un oficial american a spus că dl Biden a rămas neclintit cu privire la menținerea forțelor americane în afara Ucrainei, dar Administrația crede că ar fi greșit să nu examineze îndeaproape pragurile, dacă există, dincolo de care președintele ar putea reconsidera această decizie, sau să nu fie pregătit un răspuns pentru situația utilizării de către Rusia a armelor de distrugere în masă.

Un înalt oficial al administrației a spus că orice utilizare “a unei mici bombe nucleare tactice” de către Rusia, chiar și în interiorul Ucrainei și care nu este îndreptată către un membru NATO, ar însemna totuși că “nu se mai poate paria că Statele Unite și NATO vor rămâne în afara războiului”. El a mai spus că seriviciile de informații americane și din țările NATO nu au văzut nicio activitate militară rusească care să sugereze pregătiri pentru utilizarea unei arme nucleare. Dar el a spus că în timpul discuțiilor interne, oficialii administrației au cerut prudență, pentru că de la acel punct deja sunt mai multe în joc decât Ucraina.

Articolul intergal pe The New York Times

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday