În raportul său asupra inflației, Banca Națională a României indentifică criza energetică ca principal risc pentru creșterea prețurilor, dar insistă și pe efectele riscurilor din planul sănătății publice – în contextul noului val pandemic.
Arată însă că “sprijinul acordat de autorități populației prin plafonarea prețurilor și, respectiv, compensarea facturilor, va implica rate anuale ale inflației IPC mai reduse în lunile de aplicare a acestor măsuri. Ulterior expirării acestor scheme, începând din luna aprilie și continuând apoi și pe parcursul anului, prețurile suportate de consumatorii casnici vor reflecta gradual, în funcție de momentul reînnoirii contractelor acestora, nivelurile mai ridicate din piețele de energie, care continuă să rămână relativ tensionate pe termen scurt.”
BNR nu precizează în raportul său la ce valoare va ajunge inflația în luna aprilie, dar scenariul său de bazează, ilustrat grafic, indică o inflație medie de 11,2% în trimestrul al doilea din 2022.
Ulterior, anticipează BNR, creșterea prețurilor se va domoli treptat, cu doi pași mai importanți, în iulie și în octombrie 2022, datorită unui efect de bază (prin comparație cu aceleași luni din anul trecut, în care prețurile au crescut mai mult).
Totuși, decelerarea inflației va fi una lentă, prețurile continuând să crească în medie cu aproximativ 10% pe an, până la final de 2022. Abia la finalul anului 2023 inflația anuală ar trebui să se întoarcă spre o valoare mai apropiată de 3%.
Datele oficiale, prezentate în această dimineață de Institutul Național de Statistică, arată că în 2021 prețurile de consum au crescut pe medie în România cu mai mult decât salariul mediu net.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.