The Wall Street Journal a realizat interviuri cu foști directori ai Exxon și a revizuit emailuri interne ale companiei, care au fost cercetate și de Procurorul Statului New York, într-o anchetă care a durat ani de zile și s-a încheiat cu achitarea companiei. Investigația se axează pe activitatea lui Rex Tillerson, conducător al companiei până în 2017, când a devenit secretarul de stat al SUA în Administrația Trump.
Documentele analizate de WSJ, care nu au fost raportate anterior, arată că Tillerson, precum și unii dintre directorii consiliului de administrație al Exxon, au căutat să pună la îndoială gravitatea impactului schimbărilor climatice, chiar dacă public spuneau altceva.
Oamenii de știință ai companiei au sprijinit cercetări care să pună la îndoială concluziile despre schimbările climatice, recunoscute de comunitatea științifică și opinia publică. Sprijinul a fost acordat chiar și după ce Exxon a anunțat public că va înceta să mai finanțeze think tank-uri și alte organizații care promovează negarea schimbărilor climatice, dezvăluie WSJ.
În prezent, sunt zeci de procese împotriva Exxon în Statele Unite. Unul dintre ele a fost intentat în 2020 în comitatul Maui din Hawaii, care luna trecută a fost devastat de incendii de vegetație, în urma cărora peste o sută de persoane au murit. Reclamanții susțin că a doua insulă ca mărime din Arhipelagul Hawaii se confruntă cu un risc crescut de fenomene meteorologice extreme, din cauza activității companiilor producătoare de combustibili fosili.
Contactat de redacția WSJ, Darren Woods, actualul director executiv al Exxon, a declarat că știe despre informațiile din documentele la care au avut acces jurnaliștii, dar că “ele par rele, atunci când sunt scoase din context. (…) Niciunul dintre aceste email-uri și note vechi nu contează. Contează să construim o afacere dedicată reducerii emisiilor, atât ale noastre, cât și ale altora”. Woods a preluat funcția în 2017 și a promis că Exxon va cheltui 17 miliarde de dolari în decurs de cinci ani, în lupta cu emisiile.
Publicația americană relatează că, pe perioada mandatului lui Tillerson, directorii companiei au respins ideea că oamenii trebuie să-și reducă consumul de gaze, prin e-mailuri și alte canale de comunicare internă. Și toate acestea în timp ce public susțineau exact contrariul. În 2011, grupul interguvernamental pentru schimbări climatice al ONU a avertizat asupra calamităților cu care se va confrunta planeta, dacă emisiile vor duce la încălzirea temperaturii globale cu 4 grade Celsius, până la sfârșitul secolului. După avertisment, Tillerson i-a scris unui cercetător de la Exxon că nu consideră scenariul a fi credibil și că ar trebui depuse eforturi pentru schimbarea concluziei grupului, se arată în documentele analizate de publicația americană. Exxon a respins ideea că este necesară reducerea drastică a consumului de combustibili fosili și a insistat pe soluții tehnologice, cum ar fi eficientizarea consumului mașinilor.
Un alt exemplu este contractul încheiat de Exxon cu compania rusă de stat Rosneft, în iulie 2013, pentru explorarea Arcticii. Acesta a fost semnat în ciuda criticilor la scară globală, care s-au referit în special la ritmul rapid de topire a calotelor polare. Într-un e-mail intern, un înalt reprezentant al Exxon a scris: “Va trebui să ne împotrivim din greu, dar într-un mod nuanțat, la noțiunea că întreaga Arctica este o zonă virgină, neatinsă de mâna omului”.
Un studiu publicat la începutul acestui an a demonstrat că predicțiile și modelările climatice realizate de Exxon în anii ’70, legate de încălzirea temperaturii medii globale, au fost corecte. Modelările au atribuit oamenilor, în cea mai mare parte, “vina” pentru schimbările climatice.
În 1988, Frank Sprow, șeful departamentului de cercetare al Exxon le-a scris colegilor săi că, în cazul în care se ajunge la un consens global privind nevoia de a atenua efectelor de gaze cu efect de seră, ar putea apărea un impact negativ substanțial asupra Exxon. Chiar Sprow a declarat, într-un interviu pentru Wall Street Journal, că discursul său a fost transformat într-o politică de acțiune a companiei. Exxon și-a oprit cercetările interne legate de schimbările climatice, dar a trecut la finanțarea celor realizate de organizații și universități. În interviu, Sprow a recunoscut că el și Tillerson erau conștienți de faptul că clima se schimbă, dar au pus la îndoială gradul în care activitatea oamenilor cauzează acest fenomen, precum și cât de rapid este fenomenul.
Sprow s-a retras din companie în 2005, înainte ca Tillerson să ajungă director executiv. El declară că la începutul anilor 2000, poziția Exxon vizavi de schimbările climatice era un dezastru pentru echipele de relații publice.
În decembrie 2015, compania și-a declarat public sprijinul pentru Acordul Climatic de la Paris, pentru limitarea încălzirii globale cu mult sub 2 grade Celsius peste nivelul dinainte de Revoluția Industrială. Totuși, într-o ședință pe tema climei a companiei, Tillerson a comentat că obiectivul anunțat de ONU este “ceva magic”.
Investigația completă pe The Wall Street Journal
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.