Tensiuni în Balcani. Serbia evocă posibilitatea unei intervenţii militare în Kosovo, după ce parlamentul de la Priștina a aprobat formarea unei armate proprii. NATO face apel la calm.

Serbia a evocat posibilitatea unei intervenții armate în Kosovo, după ce parlamentul de la Priștina a aprobat formarea unei armate, anunță Associated Press. Belgradul consideră această mișcare “cea mai directă amenințare la adresa păcii și stabilității din regiune.” Șeful NATO îndeamnă la dialog.

Parlamentul de la Priștina a votat în favoarea adoptării a trei proiecte de legi pentru extinderea forței de securitate existente a Kosovo, care are patru mii de persoane, și transformarea acesteia într-o armată obișnuită. Parlamentarii comunității sârbe au boicotat votul.

Serbia insistă asupra faptului că noua armată încalcă o rezoluție a ONU, care a pus capăt războiului sângeros de independență din 1998-1999. Serbia a avertizat că ar putea răspunde la această mișcare printr-o intervenție armată în fosta provincie, iar premierul Ana Brnabic a declarat că este “una dintre opțiunile de pe masă“.

Vineri, Nikola Selakovic, consilier al președintelui sârb, a declarat că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Ministrul de externe, Ivica Dacic, a declarat că Serbia va solicita o sesiune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite în această privință.

În nordul Kosovo, dominat de sârbi, liderul sârb Goran Rakic ​​a declarat că noua armată este “inacceptabilă” și “arătă în mod clar că Priștina nu dorește pacea.” Rakic ​​a cerut sârbilor din Kosovo să arate “reținere și să nu răspundă la provocări”.

Orice intervenție armată sârbă în Kosovo ar însemna o confruntare directă cu mii de soldați din forțele de menținere a păcii conduse de NATO, inclusiv soldații americani, staționați în Kosovo din 1999.

Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, o mișcare nerecunoscută de Belgrad și de aliatul său Rusia. Tensiunile au rămas ridicate între cele două părți, iar NATO și Uniunea Europeană, care au condus ani de-a lungul discuțiile pentru a îmbunătăți legăturile dintre cei doi vecini din Balcani, și-au exprimat regretul că Kosovo a decis să continue cu formarea armatei.

“Îmi reiterez apelul către Priștina și Belgrad să rămână calmi și să se abțină de la orice declarații sau acțiuni care ar putea duce la escaladare“, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Noua armată își va păstra actuala denumire – Forța de Securitate a Kosovo – dar acum cu un nou mandat. În aproximativ un deceniu, este de așteptat ca aceasta să aibă 5 000 de soldați și 3 000 de rezerviști și un buget anual de 98 milioane de euro (111 milioane dolari SUA). Se va ocupa de operațiunile de intervenție în caz de criză și de protecție civilă, în esență, ceea ce face actuala forță paramilitară. Sarcinile sale principale ar fi căutarea și salvarea, eliminarea munițiilor explozive, lupta împotriva incendiilor și eliminarea materialelor periculoase.

În încercarea de a reasigura Serbia și comunitatea internațională, Primul Ministru al Kosovo, Ramush Haradinaj, a declarat că noua armată “nu va fi niciodată folosită împotriva sârbilor.” El a adăugat: “Armata Serbiei va avea acum un partener – armata din Kosovo – și nu va mai fi mult timp când slujim împreună “.

Serbia se teme că scopul principal al mișcării este acela de a alunga minoritatea sârbă din nordul Kosovo, lucru puternic negat de Pristina.