Studiu. Topirea calotei de gheață a Groenlandei urmează să ridice nivelul mării cu 30 de centimetri, iar stratul de gheață va pierde 3% din masă, chiar dacă lumea va înceta să mai emită gaze cu efect de seră începând de astăzi.

Schimbările climatice provocate de activitatea oamenilor au declanșat pierderi masive de gheață în Groenlanda, care nu mai pot fi oprite nici dacă lumea ar înceta astăzi să emită gaze cu efect de seră, potrivit unui nou studiu coordonat de cercetătorii danezi și publicat în Nature Climate Change.

Potrivit cercetătorilor, este inevitabil ca 3,3% (110 trilioane de tone) din stratul de gheață din Groenlanda să se topească. Acest lucru va declanșa o creștere a nivelului mării la nivel global de 30 de centimetri. Deși studiul nu a specificat un interval de timp pentru topirea și creșterea nivelului mării, autorii au sugerat că o mare parte evenimente se pot desfășura până în anul 2100.

Unul dintre motivele pentru care cercetările noi par mai pesimiste decât altele anterioare poate fi doar faptul că sunt mai simple. Autorii au încercat să calculeze câtă gheață trebuie să piardă Groenlanda pe măsură ce se recalibrează la un climat mai cald. În schimb, anterior, simulările computerizate sofisticate ale modului în care stratul de gheață se va comporta în scenariile viitoare pentru emisiile globale au produs predicții mai puțin alarmante.

O creștere cu 30 cm a nivelului mării ar avea consecințe catastrofale. Inundații masive ar avea loc de cinci ori mai des, iar cele moderate vor fi de zece ori mai frecvente. Alte țări insulare joase și cele în curs de dezvoltare, precum Bangladesh, sunt și mai vulnerabile, pentru că nu dispun de fondurile necesare pentru a se adapta la creșterea nivelului mărilor.

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume și este acoperită cu un strat de gheață care, dacă s-ar topi complet, ar putea ridica nivelul mării cu mai mult de șase metri. Nu există nicio îndoială asupra faptului că, în perioadele calde anterioare din istoria Pământului, calota de gheață a fost mult mai mică decât este astăzi. Cercetătorii încearcă să estimeze cât de multă gheață se va topi pe măsură ce temperaturile cresc în viitorul nu foarte îndepărtat.

Este evident că ratele de topire s-au accentuat în ultimele două decenii, iar Groenlanda este cel mai mare contributor pe bază de gheață la rata creșterii globale a nivelului mării, depășind contribuțiile atât ale calotei de gheață antarctice, care este mult mai mare, cât și ale ghețarilor montani din întreaga lume.

Dar Groenlanda se află în zona arctică, care se încălzește anual mult mai repede decât restul lumii. Topirea la suprafață, care se traduce prin râuri de gheață, lacuri și cascade uriașe care dispar în crevase, este cea care provoacă cele mai mari pierderi de gheață.

Sursa: Nature

Folosim cookies