Rolf Marschalek, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt și coordonator de studii pe tema reacțiilor adverse de tromboză apărute în urma vaccinurilor anti-Covid, spune că problema se află la vectorii de adenovirus (un virus inofensiv) pe care ambele seruri sunt bazate pentru a introduce proteina spike a SARS-CoV-2 în organism.
Conform studiului, odată ajunse în nucleul celulei, anumite părți ale proteinei spike se despart, creând astfel versiuni mutante, care nu se pot atașa de membrana celulară, unde ar trebui să aibă loc, în mare parte, imunizarea. Proteinele care nu se pot atașa sunt absorbite de celelalte celule din organism, rezultând în apariția cheagurilor de sânge la unele persoane.
Vaccinurile pe bază de ARN mesager, precum cele dezvoltate de BioNTech/Pfizer și Moderna, livrează materialul genetic al proteinei spike direct în membrana celulară, iar acesta nu pătrunde niciodată în nucleu.
Coordonatorul studiului, Rolf Marschalek, consideră că există o “cale de ieșire” directă, dacă dezvoltatorii de vaccinuri pot modifica structura proteinei pentru a preveni divizarea acesteia. Acesta a menționat că J&J a luat deja legătura cu laboratorul său pentru a cere îndrumările necesare. “Compania Johnson & Johnson încearcă să-și optimizeze vaccinul. Cu datele pe care le avem, putem spune companiilor farmaceutice producătoare de vaccinuri anti-Covid cum să modifice proteina spike pentru a preveni reacțiile de divizare”, a adăugat Marschalek, spunând că a trimis concluziile studiului său Institutului Paul-Ehrlich.
Reacțiile de coagulare a sângelui în rândul persoanelor vaccinate cu serul AstraZeneca au dus la amânarea și chiar scoaterea completă a acestuia din schema de vaccinare a multor state. În rândul celor vaccinați cu acest ser, aproximativ 309 din 33 de milioane de persoane au raportat cheaguri de sânge, dintre care 56 au și decedat.
Sursa: Financial Times