Rinoplastia, între vanitate și necesitate medicală. (P)

Nasul, prin poziția sa în mijlocul feței, determină în mare măsură felul în care arătăm. Dimensiunile și forma nasului influențează respirația și pot armoniza toate celelalte trăsături faciale sau pot dezechilibra întreaga aparență.

Rinoplastia, intervenția chirurgicală prin care se corectează forma nasului, este mai mult decât o operație estetică, așa cum foarte mulți oameni cred. Motivele pentru care majoritatea pacienților ajung în cabinetele medicilor pentru o astfel de intervenție sunt diferite.

Este total incorect să despărțim partea funcțională a unei astfel de intervenții chirurgicale de cea estetică. De cele mai multe ori, cele două merg mână în mână. Din punct de vedere anatomic, forma nasului influențează în mare măsură felul prin care aerul circulă în organism, la fel cum aproape orice deformare a structurilor intranazale are repercusiuni și asupra felului în care arată nasul.

În general, la medicii specializați în ORL, majoritatea pacienților ajung pentru obstrucții nazale. „Problema legată de respirație e primordială cam la toată lumea. Dar, uneori, respirația proastă e un pretext ca să-și corecteze și forma nasului. Oricum, din punct de vedere medical, cele două se influențează. După ce rezolvi deviația de sept și retușezi un nas care să aibă un vârf echilibrat, adică să fie un pic mai ridicat și nările cât mai egale, atunci se schimbă totul”, spune Dr. Cătălin Ștefan, medic primar ORL și specialist în chirurgie plastică la Spitalul Regina Maria Brașov.

Comportamentul acesta, în care pacienții nu realizează că au probleme legate de respirație, nu e unul rar întâlnit. De cele mai multe ori, credem că respirăm bine și că numai noaptea ni se înfundă nasul. Însă, la un moment dat, din cauza respirației deficitare pe nas apar dureri de cap, o lipsă de concentrare și senzația de oboseală dimineața, la trezire.

De altfel, mai spune medicul ORL-ist și plastician, nu numai că nasul coboară, în timp, din cauza cartilajelor care se înmoaie, ci în general problemele legate de respirație se agravează odată cu vârsta. Cei mai mulți oameni dezvoltă, de la poluare, fum de țigară alergii etc., o rinită compensatorie, în care cornetele nazale se inflamează.

„Și-atunci problema e situată la mai multe nivele. Pe de o parte, ai deviația de sept care nu-ți dă direcție corespunzătoare de pasaj prin fosa nazală a aerului, adică nu intră aerul cum trebuie în nas. Pe de altă parte, cel care intră în nas nu e suficient, din cauza cornetelor. În cazul acesta, o intervenție corespunzătoare funcțional trebuie să repare și deviația de sept, și cornetele nazale, dar și alte obstrucții întâlnite în interiorul nasului. Asta presupune deschiderea nasului cu totul, pe exterior. Sunt deviații de sept care nu pot fi realizate numai pe dinăuntru, pentru că trebuie să rearanjezi tot septul, de sus în jos. Deschiderea nasului oferă abord și zonei de <<cocoașă>>, ceea ce poate fi corectată într-un singur timp chirurgical, adică în aceeași operație”, mai spune dr. Cătălin Ștefan.

Ana Maria Poșircă are 29 de ani și e din Brașov. Încă din copilărie, agasată fiind de copiii de la școală – care făceau glume pe seama ei, și-a dorit să își micșoreze nasul. A prins curaj să facă rinoplastie numai când a fost convinsă că a găsit medicul potrivit, în persoana doctorului Cătălin Ștefan, medic primar ORL și specialist în chirurgie plastică, cel care a operat-o la Spitalul Regina Maria Brașov, parte a Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA. De atunci, viața Anei s-a schimbat radical.

Poate că pentru anumite persoane, nasul Anei nu era neapărat mare, dar pentru ea, faptul că avea vârful lung și căzut a dus la apariția unui complex puternic, care a transformat-o într-o persoană foarte rezervată. A evitat toată viața să fie în centrul atenției, să apară în fotografii și chiar să zâmbească. În plus, forma nasului îi cauza totodată și inconveniențe în modul în care respira, fără ca ea să-și dea seama de acest lucru.

Forma nasului influențează și respirația

De-a lungul timpului, Ana a mers la diferite consulații ORL. Astfel, a aflat că are și o deviație de sept. Ea însă le tot spunea medicilor că nu o deranjează și că respiră corect, așa că, o perioadă, nu a acordat prea mare atenție acestui aspect. La un moment dat însă, a început să aibă și dureri de cap.

S-a hotărât să caute un specialist care să o scape atât de durerile de cap, despre care știa că sunt cauzate de problemele de respirație, cât și de marele complex al vieții ei.

A ajuns astfel în cabinetul doctorului Cătălin Ștefan, medic primar ORL și specialist în chirurgie plastică de la Spitalul Regina Maria Brașov.

„I-am spus că am dureri de cap, domnul doctor s-a uitat cu camera, am intrat în discuțiile legate de deviația de sept, după care i-am spus că mi-aș dori și o rinoplastie”, spune Ana.

Și dr. Cătălin Ștefan își amintește prima discuție din cabinet cu Ana: „A venit pentru că o durea capul, pentru că respira greu și i se înfunda nasul. Avea o rinită cronică cu deviație de sept, ca diagnostic, dar deviația de sept îi strâmba și vârful nasului, deci era o deviație destul de importantă”.

Există mai multe moduri de abordare medicală atunci când vine vorba despre rinoplastie. Medicul Cătălin Ștefan a absolvit multiple cursuri de specializare din străinătate, în Germania și Austria, dar și în București.

„În momentul operației, pot să apară tot felul de provocări,” mai spune medicul – „cum ar fi o lipsă de cartilaj la nivelul nasului, ceea ce ar presupune o reconstrucție cu cartilaj recoltat din ureche sau din coastă, iar acestea pot modifica rezultatul final. Practic, realitatea e mult mai complexă decât să ștergi o cocoașă de pe o poză. Eu, de obicei, le arăt pacienților fotografii cu nasuri similare cu ale lor. Am o serie de poze comparative, pentru că nasurile au niște particularități care se repetă: unele au cocoașă, unele au vârful mai lung, unele sunt mai deviate, unele au vârful căzut. Le arăt poze cu un pacient vechi, ca să vadă rezultate reale care îi ajută să-și facă o idee”, explică medicul ORL-ist.

Operația prin care a trecut Ana, care durează între două și trei ore și se face cu anestezie generală, se numește rinoseptoplastie deschisă. Dr. Ștefan preferă operațiile deschise, pentru că ele îi oferă medicului un acces mult mai mare și, prin urmare, cu riscuri mult mai mici atât în ceea ce privește rezultatele legate de respirație, cât și în ceea ce privește aspectul estetic final.

Cazuri precum al Anei sunt des întâlnite – un nas cu deviație de sept și vârful căzut se întâlnește destul de des în secțiile ORL. Și, deși se poate rezolva prin intervenție chirurgicală doar partea de deviație, rezultatele sunt mult mai bune dacă se face și rinoplastie. „Deci, e de preferat să faci și rinoplastie, mai ales când nasul e strâmb în față, când vârful e cu probleme. Vârful e o parte importantă, inclusiv din punct de vedere funcțional”, spune dr. Cătălin Ștefan.

După rinoplastie, recomandările de care Ana a trebuit să țină cont au fost să evite statul la soare o lună, să nu poarte ochelari, lentile de contact, să evite efortul fizic intens, să nu consume alimente fierbinți sau prea condimentate, și, cel mai important, să evite să-și sufle nasul și loviturile de orice fel.

„Post-operator, pacientul trebuie să stea liniștit, să evite tot ce ține de căldură și creșterea tensiunii, adică efort mare, aplecat cu capul în jos, să nu consume alimente iritante, cum ar fi apă sau sucuri carbogazoase, condimente. Cine vrea să meargă la sală o poate face după 6-8 săptămâni. O formă preliminară a nasului e pe la șase luni, dar modificări mai apar și după un an. În cărțile de specialitate se menționează că forma e definitivă cam la un an, poate chiar și un an și jumătate, în funcție de cât de mult a fost de lucru în interior”, explică medicul ORL-ist și plastician.

Într-adevăr, o modificare a nasului, care se află în punctul central al oricărei fizionomii, reprezintă o schimbare importantă. Dar schimbarea adevărată vine ulterior, din psihicul pacientului.

„Rinoplastia dă un plus de încredere și prestanță. Și nu numai la Ana, văd asta la toți pacienții mei care fac rinoplastie. Se schimbă și fizionomia, dar cred că psihicul acționează mai bine după ce și-au făcut o modificare pe care și-au dorit-o toată viața. Fără doar și poate, au o senzație de mulțumire de sine și mai multă încredere în ei înșiși”, detaliază Dr. Cătălin Ștefan, medic primar ORL și specialist în chirurgie plastică la Spitalul Regina Maria Brașov

De fapt, ce este important de reținut pentru toată lumea, o astfel de operație nu schimbă doar forma nasului, ci îmbunătățește calitatea vieții prin: ameliorarea respirației, creșterea rezistenței la efort, pacienții dorm mult mai bine, creierul li se oxigenează mai bine, se simt mai odihniți. De asemenea, vocea câștigă claritate și timbru, pentru că nasul nu mai e blocat.

Cât despre vârstele cele mai potrivite pentru o operație de rinoplastie, medicul spune că vârsta ideală este cea la care se consideră că nu mai apare o creștere ulterioară a cartilajului nazal. Motivul este acela că un cartilaj asupra căruia se intervine nu mai crește și, dacă pacientul nu a atins pragul maxim de dezvoltare fizică, există riscul să-i mai crească oasele feței, dar nu și nasul.

De regulă, pot face rinoplastie persoanele de ambele sexe trecute de 18 ani, dar ideal ar fi ca, dacă nu există probleme deosebite, să se aștepte până la 20-21 de ani. În situații excepționale – dacă există deviații de sept puternice, obstrucții nazale complete sau diferite traumatisme, la fete se poate face rinoplastie și de la 16 ani.

„Noi, la Regina Maria, lucrăm în echipă bine sudată și facem intervenții de rinoplastie de aproximativ 8-9 ani, timp în care am întâlnit foarte multe cazuri deosebite și provocări medicale pe care le-am dus la bun sfârșit cu rezultate de succes atât din punct de vedere estetic, dar și funcțional.

Întotdeauna trebuie explicate și limitele intervenției, pentru că nu poți să faci orice formă din nasul pe care îl are pacientul, indiferent că este femeie ori bărbat. Asta depinde  foarte mult de istoricul medical al fiecărui pacient: boli asociate, traumatisme anterioare, grosimea pielii nasului, tipul de vindecare personal, aspecte pe care nu le poți controla ca medic. O discuție în care expui numai punctele forte și pozitive ale intervenției nu mi se pare că ajută pacientul să ia o decizie corect informată, el trebuie să știe și riscurile ori complicațiile la care se expune”, concluzionează Dr. Cătălin Ștefan, medic primar ORL și specialist în chirurgie plastică la Spitalul Regina Maria Brașov