Președintele Klaus Iohannis: Ne aflăm într-o etapă de răspândire galopantă a coronavirusului. Nu va trece de la sine. Este momentul să dovedim din nou că suntem o națiune puternică.

Președintele Iohannis a susținut o conferință de presă, după ce astăzi a avut loc o întâlnire între premierul Orban, miniștrii Vela și Tătaru, dar și secretarul de stat Raed Arafat.

Principalele declarații:

O nouă săptămână în care vedem o creștere a cazurilor. Ne confruntăm cu transmitere comunitară accentuată în capitală și alte județe. Sistemul de sănătate riscă să atingă un prag alarmant. În ciuda eforturilor uriașe ale medicilor, prea mulți români pierd zilnic lupta cu acest virus.

În spatele statisticilor sunt familii îndurerate. Ne aflăm într-un val doi și e imperativ să inversăm trendul negativ. Nu trebuie să intrăm în panică dar trebuie să comunicăm toate aspectele care să ducă la conștientizarea gravității situației.

Doar înțelegând corect imaginea de moment putem depăși această criză. Fără un efort colectiv va fi însă imposibil să reușim. Fac din nou apel la cetățeni să fie prudenți, să respecte cu strictețe reglementările în vigoare. Dincolo de regulile preventive adoptate de autorități, sunt și cele simple: purtatul măștii în public, indiferent că vorbim de spații închise sau nu. E obligatoriu să întrerupem lanțul cauzal care face posibilă extinderea infectărilor. Nu ne putem permite supraaglomerarea spitalelor și imposibilitatea secțiilor ATI de a trata cazurile severe.

Am solicitat premierului și ministrului Sănătății să crească capacitatea secțiilor de ATI. Dragi români, știu cât de grele și epuizante au fost aceste luni. Vom ajunge să ne bucurăm din nou de toate activitățile cu care eram obișnuiți, cu atât mai repede cu cât vom stopa creșterea.

Restricțiile sunt doar de moment, unele activități la care renunțăm acum pot fi recuperate. Viețile celor dragi nouă nu le mai putem aduce înapoi! Sănătatea celor care se îmbolnăvesc cu COVID-19 e mai greu de redobândit. Contestările regulilor întrețin o stare de neîncredere, cu efecte nocive majore.

Experiența din ultimele luni arată clar că situația poate fi ținută sub control, prin respectarea normelor sanitare și luarea unor măsuri stricte când e nevoie, pe perioade limitate de timp. Acum avem mult mai multe informații, iar autoritățile se adaptează permanent și învață pentru a lua măsurile necesare.

E mai ușor să respectăm acum măsurile și să fim precauți, decât să regretăm mai târziu că nu am făcut ce a ținut de fiecare dintre noi pentru a salva vieți. E o perioadă de răspândire galopantă. Să nu ne amăgim, această etapă nu va trece de la sine!

O vom depăși doar respectând cu strictețe regulile! Suntem o națiune puternică, e momentul să o dovedim din nou.

Întrebări și răspunsuri:

Î: Potrivit datelor INSP coeficientul de infectare în Capitală e de peste 3. Tot azi Grupul de Comunicare a transmis că e mai mic. Specialiștii spun că e greșit să calculezi în funcție de domiciliați, cum face Grupul. V-au explicat de ce calculează diferit?

KI: Da, e ciudat că două instituții guvernamentale dau două rezultate diferite. E urgentă nevoie de corelarea datelor între ele. Aștept ca Guvernul să clarifice de urgență.

Î: La sfârșitul săptămânii și acum recomandați purtarea măștii. Considerați că trebuie să fie obligatorie în toate spațiile publice?

KI: Este recomandarea pe care am făcut-o, imediat după ce am finalizat vizita la INSP. Am discutat cu experții in extenso chestiunea. E o recomandare pe care o fac fiindcă eu sunt de aceeași părere, că e bine să purtăm tot timpul masca, indiferent că suntem înăuntru sau afară. Dacă recomandarea se va transforma în obligație, vom vedea.

Î: Vă asumați în continuare organizarea alegerilor?

KI: Ar fi o scuză foarte ieftină să căutăm politicieni vinovați. Eu, Guvernul și alte autorități s-au străduit și facem tot ce e posibil. Rezultatele sunt cele pe care le vedem. Nu am ajuns într-o situație critică, în continuare locurile de la ATI se extind. E clar însă că trebuie să luăm măsuri mai hotărâte dacă vrem să încetinim răspândirea. Trebuie să vedem în ce fel de societate vrem să trăim? În una care se ascunde sau în cea care respectă regulile? Esența democrației stă în alegeri. E obligatorie realizarea unor alegeri libere pentru a avea un nou Parlament.

Î: E pregătit sistemul de învățământ pentru școala exclusiv online?

KI: Trebuie să evităm știri panicarde și descrierea unor situații extreme, care sigur teoretic sunt posibile. Autoritățile trebuie să încerce să mențină școala în funcțiune cât se poate. Sigur, dacă e nevoie se va trece la învățământ online, dar nu peste tot și nu dintr-odată. Față de lunile mai-iunie, s-au făcut progrese semnificative, directorii, managerii, profesorii, elevii au învățat cum să folosească online-ul pentru a nu pierde prea mult din lecții. E un proces, nu o situație care se schimbă, e un proces de învățare.

Î: Ludovic Orban declara că va propune restricții, cum ar fi sistarea evenimentelor private. Sunteți de acord cu această restricție? Se impun și altele? Premierul susținea că fie le sistează de tot, fie să fie permise cu un număr mai mic de persoane.

KI: Aceste lucruri vor fi analizate de experți. Ce pot să vă spun e că în situația în care avem o creștere evidentă a cazurilor, e la fel de evident că anumite restricții trebuie impuse pentru a stopa cât se poate de mult această creștere.

Î: Incidentul de azi în care două instituții au comunicat informații contradictorii. E vreo legătură între asta și faptul că pozițiile-cheie sunt ocupate de persoane cu calificări îndoielnice?

KI: Cu siguranță există una, dar trebuie să fim fair cu cei în funcție. Aceste necorelări nu au apărut ieri sau alaltăieri, ci în ultimii 30 de ani când persoane au fost promovate fără să fie real competente. În majoritatea anilor a guvernat PSD care a promovat de multe ori persoane fără competențe. Sigur, e mult de reparat, asta se numește reformarea statului pe care eu mi-o doresc foarte mult. E o problemă care s-a autorezolvat cumva, pentru că a revenit și INSP. Dar sunt multe chestiuni care trebuie corectate și reparate.

Î: Dacă ne raportăm la o populație de 2,5 milioane de locuitori, rezultă o densitate de 11 mii. Ați făcut o vizită la INSP și ați apreciat activitatea. Totuși, din relatările cititorilor rezultă că situația nu e roz. DSP nu răspunde, anchetele epidemiologice nu se fac, iar INSP nu are mereu date. V-au comunicat cei de la INSP indicatorul care arată pentru ce procent din populație se cunoaște sursa infectării? Este unul dintre cei mai importanți indicatori, un indicator matematic al eficienței.

KI: Este un virus nou, nu se cunosc toate datele, nu se cunosc toate statisticile și zilnic, în fiecare săptămâna cercetătorii găsesc date noi iar așa informația devine din ce în ce mai bogată. Îi ajută și pe cei care lucrează la un vaccin, și pe medici. Cei de la INSP mi-au prezentat câteva studii care s-au realizat și în altă parte. E un proces continuu. Nici ei nu au toate datele. Lucrurile sunt în desfășurare, acest fapt face ca totul să fie destul de dificil de gestionat. Dacă ar fi fost simplu nu am fi avut probleme. 

Î: Cum comentați criticile aduse de Patriarhia Română după anularea pelerinajelor?

KI: Sincer nu mi-am dorit și nu m-am așteptat să asist la un dialog via media. Cred că un dialog direct ar duce la soluții mai bune.

Î: Cei din cadrul Patriarhiei au precizat că nu au fost consultați.

KI: Tocmai de aceea am spus, că mai mult dialog ar face mai bine.

Î: Camera Deputaților a adoptat ca for decizional un proiect pentru acordarea unui stimulent pentru personalul din Învățământ.

KI: Când ajunge proiectul îl vom citi, vom solicita Guvernului un punct de vedere să vedem dacă sunt fonduri și vom lua decizii.

Î: Considerați că ar trebui să primească stimulentul în contextul pandemiei?

KI: Dacă merită? Evident că merită! Trebuie văzut dacă se poate. Toată lumea își dă seama că acestea sunt marile sisteme care țin societatea în funcțiune. Dorința de a-i spijini e o parte, dar putința se măsoară din nefericire și în bani, iar în situația unei contracții economice ei sunt mai puțini.

Î: În contextul în care avem o creștere a cazurilor considerați că starea de alertă trebuie prelungită?

KI: După părerea mea e foarte clar că trebuie prelungită și sunt convins că va fi. Cu ce perioadă bănuiesc că acum cu încă o lună de zile.

Î: Ați vorbit la început despre situații îngrijorătoare din cauza creșterii nr . de infectări dar și despre nevoia de măsuri mai ferme. Aveți un instrument puternic, starea de urgență, regional, punctual, dar ați spus că nu doriți să reveniți. De ce nu considerați necesară instaurarea ei nici pe zone? Există țări care au revenit la starea de urgență parțial, dar și care au impus-o la nivel național.

KI: Comparația cu alte țări e mai complicată. Nu există o definiție universal valabilă pentru starea de urgență. Ce declară alte state e similar cu ce e la noi starea de alertă. Ea permite instituirea tuturor restricțiilor necesare pentru a gestiona o astfel de pandemie. De asta s-a creat o lege specială pentru starea de alertă, iar Guvernul a putut lua măsurile care se impun. Nu e nevoie acum de stare de urgență. Dacă, Doamne ferește ajungem în situația că măsurile acelea nu sunt suficiente și trebuie să impunem alte restricții atunci e de evaluat dacă se introduce local, regional, starea de urgență în măsura în care experții vor veni cu aceste solicitări.

Î: Dar care este momentul în care veți considera că e necesară o discuție pentru starea de urgență? Măsurile luate de Guvern nu funcționează. Ideea e, cred, să nu așteptăm ca ATI să fie depășit. Suntem la un pas de catastrofă.

KI: Când va exista o astfel de solicitare o voi analiza.

Î: În mod neobișnuit BEC a comunicat rezultatele de la locale la două săptămâni. Nimeni nu a dat vreo explicație despre întârziere, dar au fost speculații cu privire la probleme tehnice, softul de numărare. Ați primit vreo explicație?

KI: Explicațiile trebuie date de BEC sau AEP, eu am primit doar rezultatele. Eu nu am primit și nu am solicitat astfel de explicații.

Î: Timp de câteva luni am fost în lockdown, s-au închis multe dintre firme. Cât ne-a costat perioada aia? România își mai permite să închidă firme? Restaurantele au fost iar închise, vedem persoane în șomaj. Ne mai permitem ca țară?

KI: Ca țară ne permitem să facem tot ce se poate pentru sănătatea concetățenilor noștri. Nu putem intra într-o logică simplistă să măsurăm vieți contra firme. Noi ne străduim să dăm tot ce putem ca în definitiv să fie ajutați oamenii care ajung la spital. Din motive de restricții firmele au dificultăți, e o realitate tristă, din acest motiv guvernul a venit cu tot felul de măsuri. Multe firme au trecut integral sau parțial la munca de la domiciliu. Nu toți reușesc, guvernul va continua să vină cu măsuri de sprijin. Această pandemie ne costă scump, dar împreună cu guvernul căutăm cele mai bune căi pentru a avea grijă de românii care se îmbolnăvesc, de sănătatea publică dar și de sectoarele economiei unele grav lovite de această evoluție. E o ecuație extrem de complicată, nu se poate simplifica artificial. Pot spune că Guvernul cu mine ne-am mișcat bine!

Î: Aș insista pe disputa privind rata infectărilor, între INSP și Grupul de Comunicare Strategică. Au trecut șapte luni de când datele nu se potrivesc. Ați cerut vreodată lămuriri cu aceste neconcordanțe? Cei de la INSP trimit date și către OMS și alte instituții europene. A contribuit nepotrivirea aceasta la neîncrederea oamenilor în autorități?

KI: Nu cred ca a contribuit semnificativ. Am solicitat Guvernului să facă ordine în instituțiile sale foarte rapid.

Î: Am observat că refuzați categoric amânarea alegerilor. Să înțelegem că estimați că în martie vom avea tot mii de cazuri pe zi?

KI: Am întrebat pe mai mulți. Niciunul nu mi-a spus că în martie va fi mai bine decât în decembrie. Să ne așteptăm dacă avem noroc și se găsește un vaccin să ne așteptăm la o îngrădire și cu ajutorul lui. Mai bine e să păstrăm distanța, să purtăm masca, să ne ocupăm de igienă. Iarna lucrurile sunt mai complicate. Se suprapune gripa cu pandemia. Mai mulți oameni vor avea tot felul de viroze. Dar respectarea măsurilor ajută la prevenirea tuturor bolilor sezoniere, nu doar la COVID-19. Nimeni, până acum, nu mi-a spus că în martie va fi mai bine.

Orban, Vela, Tătaru și Arafat au avut astăzi o ședință, însă nu au fost făcute publice și subiectele de discuție. Premierul spunea ieri că în opinia sa, evenimentele private ar trebui limitate la maximum 20 de persoane, dacă nu chiar interzise, după ce în România au fost anunțate pentru mai multe zi peste 3.000 de cazuri de coronavirus. Amintim că săptămâna trecută a fost cea mai neagră săptămână de la începutul epidemiei pentru țara noastră – 19.383 de cazuri în ultimele șapte zile. Aproape tot atâtea au fost depistate în primele 100 de zile ale epidemiei.

Astăzi, Institutul de Sănătate Publică a anunțat că incidența cumulată a cazurilor de coronavirus din ultimele 14 zile în București a depășit 3,11 la mia de locuitori, prin raportarea numărului de cazuri la populația rezidentă în acte. Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență s-a întrunit pentru a decide ce măsuri restrictive va adopta. Totuși, rata de incidență anunțată de INSP diferă față de cea din bilanțul oficial de marți, transmis de Grupul de Comunicare Strategică, în care Bucureștiul apărea cu o rată de 2,69.