Președintele Iohannis, la finalul celor trei zile de consultări în privința proiectului ”România Educată”: Guvernul va stabili un calendar pentru implementarea proiectului, pe care-l va aproba săptămâna viitoare printr-un memorandum.

Președintele Iohannis a susținut o declarație de presă, la capătul a trei zile de consultări cu mediul politic, angajatori, profesori, dar și cu societatea civilă, în privința proiectului “România Educată”. Șeful Statului a detaliat concluziile agreate în urma consultărilor și a anunțat modul în care proiectul va fi implementat de către decidenții politici. De asemenea, Iohannis a anunțat țintele asumate în program: reducerea ratei de abandon școlar și a analfabetismului funcțional, precum și dezvoltarea competențelor digitale de bază, în cazul profesorilor și al elevilor.

Președintele a amintit, de asemenea, că proiectului i-a fost alocat, din PNRR, suma de 3,6 miliarde de euro.

Principalele declarații ale președintelui:

• În ultimele trei zile, am avut la Cotroceni ultima serie de consultări pentru proiectul “România Educată” și trecerea la faza de implementare. Proiectul se bazează pe cea mai largă perioadă de consultare din perioada post-decembristă. Zece mii de persoane și peste 150 de organizații și instituții au fost direct implicate.
• Coaliția și-a exprimat susținerea pentru proiect și săptămâna viitoare Guvernul României își va asuma țintele și obiectivele, prin memorandum, urmând să stabilească un calendar clar pentru implementare.
• Am apreciat și implicarea parlamentarilor din opoziție. Educația trebuie să fie baza noastră comună de construcție și să nu mai aibă culoare politică. Am avut lupte politice sterile care au afectat inclusiv educația. 
• În cel mai scurt timp se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legal al proiectului care să permită implementarea sa. Parlamentul poate reda încrederea aleșilor.
• Am avut ani electorali intenși, urmați de pandemie, dar acum avem șansa unei discuții constructive, urmată de un proces consecvent și stabil de implementare.
• Societatea civilă a contribuit la raportul “România Educată”. Le mulțumesc pentru implicare și consecvență.
• Consultările îmi dau încredere să spun că există fereastra de oportunitate pentru un demers de durată în educație. Este momentul să trecem la implementarea proiectului și să investim în educație. 
• O parte dintre necesitățile proiectului au finanțarea asigurată, inclusiv prin programul PNRR: reducerea abandonului școlar, prin sprijinirea a 2.500 de școli, dotarea a zece mii de laboratoare, mobilarea a 75 de mii de săli de clasă, formarea a 100 de mii de cadre didactice pentru predarea online. Sprijinul financiar este istoric, de 3,6 miliarde de euro. Mai finanțăm din alte fonduri UE, 400 de miliarde de euro, renovarea școlilor.
• Dezvoltăm educația timpurie, menținem clasa pregătitoare și gimnaziul până la clasa a VIII-a, creștem autonomia școlilor. Vom susține noi forme de sprijin. Față de structura actuală, apar schimbări la tranziții între ciclurile educaționale. 
• Evaluarea Națională rămâne principalul instrument de evaluare a competențelor la finalul ciclului de învățământ gimnazial, am propus ca pe întregul parcurs al semestrului al doilea, unitățile de învățământ și elevii care doresc, să poată organiza și să susțină un examen suplimentar de admitere. Acest lucru se întâmplă deja la profesional și vocațional. Va crește autonomia școlilor și încrederea elevilor. 
• Vrem eliminarea barierelor democratice, care limitau posibilitățile tinerilor de dezvoltare, și de a întări dreptul elevilor pentru a reveni în sistemul educației. Eliminăm birocrația, iar dacă un elev, de exemplu, e la profesional și vrea să treacă dincolo, va putea să se transfere în urma unor testări specifice
• Noul Bacalaureat, deschis tuturor și bazat pe competențe, e altă componentă. Vreau un examen prin care să fie evaluat corect capacitatea elevilor de a se descurca în viață. Să înțeleagă utilitatea vaccinurilor, schimbărilor climatice.
• Funcționarea colegiilor terțiare non-universitare, care pot funcționa în universități, dar nu au rang de studii universitare: nu se substituie învățământului universitar. Formarea profesională este cerută de piața muncii și e deschisă tinerilor care nu au BAC-ul, sau adulților care vor să avanseze profesional. Nu conferă acces la învățământul superior fără BAC. Mai pe scurt, BAC-ul rămâne obligatoriu pentru studiile universitare: licență, masterat, doctorat.
• Ținte concrete: scăderea ratei de abandon școlar, reducerea ratei de analfabetism funcțional, creșterea competențelor digitale de bază, atât pentru profesori, cât și pentru elevi.