Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din România a fost anul trecut de 37 de mii, în scădere cu 30% față de 2019. Cele mai multe locuri de muncă vacante au fost în zona București-Ilfov, iar cele mai puține în Oltenia.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 37.700, în scădere cu 16.100 locuri de muncă vacante față de anul anterior. Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost 0,77%, în scădere cu 0,32% față de anul precedent.

Cu excepția industriei extractive (+0,02 puncte procentuale, respectiv +0,01 mii locuri vacante), în toate activitățile economiei naționale s-au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori. Astfel, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri și restaurante (-0,59%), alte activități de servicii (-0,51%), activități de spectacole, culturale și recreative (-0,50%), industria prelucrătoare (-0,47%), respectiv intermedieri financiare și asigurări (-0,46%).

Cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică și în alte activități de servicii (1,96% fiecare), în sănătate și asistență socială (1,52%), respectiv în activități de spectacole, culturale și recreative (1,32%)

În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (7.400), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,67%.

Sectorul bugetar a însumat peste 30% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (5.400), urmată de sănătate și asistență socială (5.300), respectiv de învățământ (1.200).

Cea mai mică valoare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în hoteluri și restaurante (0,06%), iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai scăzută valoare în tranzacții imobiliare (100).

În anul 2020, cea mai mare cerere de forță de muncă a fost în rândul funcționarilor administrativi (1,03%) și specialiștilor în diverse domenii de activitate (0,87%).

La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă s-au regăsit ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (0,39%, respectiv 100 de locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori (0,45%, respectiv 1.500 locuri vacante).

În profil teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov (1,05%, respectiv 11.700 de locuri), care a reprezentat și circa 31% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga țară, Nord-Vest (0,91% – 6.100 de locuri), respectiv Vest (0,87% – 4.100 de locuri).

Cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,31%, respectiv 1.200 de locuri vacante), urmată de regiunea Nord-Est (0,59%, respectiv 3.300 de locuri vacante).