Vaccinurile clasice învață organismul să recunoască și să distrugă agenții cauzatori de boli. Până acum, ele erau concepute în baza unui virus sau al unui agent patogen dezactivați, care erau injectate pentru a antrena sistemul imunitar să recunoască un invadator. Spre deosebire de vaccinurile clasice, cele cu ARN mesager poartă doar indicațiile referitoare la proteinele unui virus, astfel încât corpul să le recunoască și să producă anticorpi.

Ideea utilizării ARN mesager în vaccinuri există de aproape trei decenii, căci tehnologia genetică permite cercetătorilor să treacă rapid prin mai multe etape ale cercetării și dezvoltării vaccinurilor. Dar capacitatea de a produce ARN în cantități semnificative era limitată, iar compania farmaceutică Novartis, spre exemplu, a renunțat la divizia de vaccinuri, deși între 2013 și 2015 cercetătorii săi reușiseră să testeze perțial un astfel de vaccin ARN mesager pentru gripa aviară.

Folosirea intensă a acestei tehnologii în vaccinurile anti Covid-19 ar putea duce la soluții pentru alte boli, cum ar fi tuberculoza, HIV și malaria, iar viteza cu care pot fi făcute ar putea îmbunătăți vaccinurile împotriva gripei sezoniere, arată un articol din prestigioasa revistă științifică Nature.

Tehnologia ARN este dovedită, dar nu este încă studiată în totalitate. Și acum, după ce am văzut că funcționează pentru COVID-19, este tentant să vrem să facem mai multe.”, spune Philip Dormitzer, șeful cercetării vaccinurilor de la Pfizer.

Este adevărat că materiile prime sunt scumpe, iar preocuparea legată de eventuale efecte secundare rămâne, atâta timp cât nu a existat posibilitatea testării lor pe termen lung. În plus, distribuția este foarte costisitoare, deoarece necesită păstrarea la temperaturi foarte scăzute. Pandemia a forțat însă lumea să treacă peste aceste probleme, din cauza crizei sanitare și a urgenței medicale pentru găsirea unei soluții împotriva coronavirusului.

În teorie, orice vaccin poate fi creat în modul în care sunt proiectate acum cele împotriva coronavirusului. “Este cu adevărat o platformă în acest sens”, spune John Shiver, șeful diviziei de cercetare de la Sanofi Pasteur. 

Agenții patogeni își modifică sistematic proteinele de suprafață, cu ajutorul cărora intră în celule, pentru a evita recunoașterea de către agenții imunitari ai organismului. Unii agenți infecțioși, cum ar fi malaria, au și cicluri de viață elaborate, care complică și mai mult procesul de creare a anticorpilor. 

Deși nu este sigur că unele companii farmaceutice nu vor abandona din nou această tehnologie după finalul pandemiei, există speranțe că ea ar putea ajuta inclusiv la crearea unui vaccin antigripal universal, care ar funcționa împotriva oricărei tulpini de gripă, fără a mai fi nevoie să fie refăcut în fiecare an, în funcție de mutațiile suferite în anii anteriori. 

Sursa: Nature

Foto: Unsplash/Satheesh Sankaran

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday