Myanmar. Prima condamnare pentru fosta lideră democrată, arestată în urma loviturii de stat a armatei din februarie. A primit patru ani de închisoare, sub acuzația de incitare la revolte publice și încălcarea restricțiilor anti-Covid.

Aung San Suu Kyi, în vârstă de 76 de ani, a fost câștigătoare a Premiu Nobel pentru Pace, în 1991. Este abia prima condamnare dintr-o serie de mai multe dosare deschise pe numele acesteia, în urma puciului militar de la începutul acestui an, organizat după ce Suu Kyi a câștigat alegerile. Potrivit presei internaționale, aceasta “riscă decenii de închisoare”, fiind acuzată în plus de o serie de infracțiuni considerate “absurde” de avocatul acesteia, de la posesia ilegală de stații de comunicare prin radio neînregistrate (walkie-talkie), la divulgarea unor secrete de stat.

Dosarul de incitare la revolte s-ar fi centrat pe o declarație a lui Suu Kyi, publicată online după lovitura de stat din februarie, care îndemna organizațiile internaționale să nu coopereze cu noua conducere militară. Acuzația pentru încălcarea restricțiilor se referă la perioada campaniei electorale, înainte de a fi aleasă să conducă guvernul. Și fostul președinte Win Myint a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru aceleași acuzații. 

Analiștii au descris condamnarea fostului lider drept o încercare transparentă de a îndepărta o amenințare politică. Partidul ei, Liga Națională pentru Democrație, a obținut o victorie clară la alegerile de anul trecut, dar armata a refuzat să accepte rezultatul.

“Nimeni nu este păcălit de sentința de astăzi”, a declarat Charles Santiago, un cunoscut om politic din Myanmar. “Încă din ziua loviturii de stat, a fost clar că acuzațiile împotriva lui Aung San Suu Kyi și a altor zeci de parlamentari deținuți nu au fost decât o scuză a juntei pentru a justifica preluarea ilegală a puterii.”

Aung San Suu Kyi, care a petrecut anterior un total de 15 ani în detenție, făcând campanie împotriva armatei, ar putea fi condamnată pe viață dacă va fi găsită vinovată pentru toate acuzațiile. Potrivit Asociației de Asistență pentru Deținuții Politici, ea este una dintre cele peste 10.600 de persoane care au fost arestate în urma loviturii de stat din februarie. Cel puțin 1.303 persoane au fost ucise, inclusiv în urma protestelor violente care au urmat după schimbarea puterii.

La aproape un an de la lovitura de stat, economia din Myanmar se află în pragul colapsului, sistemele de sănătate și educație s-au prăbușit, ratele sărăciei și ale foametei au crescut, iar conflictul politic continuă să se intensifice. 

Surse: The Guardian, Euronews