Ministrul Justiției: Laura Codruța Kovesi nu poate rămâne la Parchetul General.

Tudorel Toader a detaliat în cadrul unei emisiuni la Antena 3 Ordonanța de Urgență de astăzi prin care Guvernul a modificat legile Justiției. Totodată, întrebat dacă a finalizat evaluarea Procurorului General,  ministrul a refuzat să spună când va prezenta rezultatul.

,,După OUG de astăzi este un articol care spune că procurorii care la data intrării în vigoare desfășoară activitatea în alte parchete vor rămâne în funcție în cadrul acelui parchet, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute din lege.

Fără să vă contrazic (n.r. la întrebarea dacă este o sfidare că Procurorul General a numit-o pe Laura Codruța Kovesi la Parchetul General) vă dau următorul exemplu, spuneți că e o sfidare, eu nu vă contrazic, dar domnul Lazăr poate să zică că e o chestiune normală, că valorifică experiențele pe care le-a dobândit. Vă spun o chestiune pe care nu o găsesc firească. Pentru procurorii DNA/DIICOT se prevăd niște condiții. La procurorii de la Parchetul de pe lângă Inalta Curte era prevăzut doar criteriul vechimii în muncă.

Am introdus un aliniat nou în care spunem că pentru a fi numiți în cadrul Parchetului, procurorii trebuie să nu fi fost sacționați disciplinar și gradul profesional egal cu cel corespunzător parchetului de pe lângă Curtea de Apel. Să nu te duci în vârful ierarhiei. În concret, nu știu, dacă are gradul de Tribunal nu poate să rămână la Parchetul de pe Înalta Curte pentru că ar sări peste Curtea de Apel și s-ar duce la Înalta Curte.

Sunt mulți delegați și detașați în sistem, cred că sunt prea mulți. Încercăm să realizăm o ierarhizare profesională și funcțională”, a declarat Ministrul Justiției.

Declarațiile lui Tudorel Toader:

Nu am știut că Procurorul General mi-a dat sfaturi azi-noapte ce să fac în dimineața aceasta.

Cred că este o ordonanță necesară, coerentă. Întâi eu n-as spune că există o presiune externă, poate nici una internă. Sigur sunt niște gesturi, o manifestare a nemulțumirii. Dar nu înseamnă că este o presiune. Tu ca demnitar ce ești trebuie să ai tăria, rezistența să îți faci treaba în mod corect, indiferent dacă unul este nemulțumit sau nu.

Întâi eu n-as spune că există o presiune externă, poate nici una internă. Sigur sunt niște gesturi, o manifestare a nemulțumirii. Dar nu înseamnă că este o presiune. Tu ca demnitar ce ești trebuie să ai tăria, rezistența să îți faci treaba în mod corect, indiferent dacă unul este nemulțumit sau nu.

La Comisia de la Veneția știu modul de abordare. Niciodată nu poate să stabilească standarde unitare valabile pentru toate țările. Comisia de la Veneția încearcă să vadă prin specialiști nivelul de strucutrare a statului de drept, măsurile legislative pentru a atinge acele standarde europene.

A fost nevoie de OUG din foarte multe motive. Am pornit de la avizul preliminar al Comisiei de la Veneția, la rândul ei Comsia Europeană când ne evaluează se raportează la Comisia de la Veneția. De asemenea și MCV. Dar și de la unele solicitări venite explicit de la CSM.

Am constatat și noi niște necesare corelări. M-am dus de două ori la Comisia de la Veneția și am discutat câteva soluții posibile legislative. Nu sunt pași înapoi, nu există riscul de a da înapoi. Dialogul cu Comisia de la Veneția este până la urmă unul necesar, pentru că facem parte din familia europeană, stăm la aceeași masă.

Când au plecat Legile Justiției de la minister exista capitolul pentru răspunderea magistraților. Am pornit de la Constituție. Acolo spune că statul se poate întoarce împotriva magistratului dacă a acționat cu rea credință. De la Minsiterul Justiției a plecat propunerea potrivit căreia dacă se face dovada că magistratul a acționat cu rea credință, gravă neglijență, statul trebuie să pornească acțiunea în regres împotriva magistratului. Legea a suferit modificări și prevedea că după ce Inspecția Judiciară stabilește pe baza unui raport consultativ, Ministerul Finanțelor poate să introducă acțiunea în regres.

În proiectul de OUG am propus revenirea la forma inițială prin care Ministerul Finanțelor să nu mai zică DA sau NU, am propus revenirea la forma în care statul să se întoarcă obligatoriu împotriva magistratului. Dar în urma dezbaterilor s-a ajuns la o altă propunere. Să nu intrăm în OUG pe răspunderea magistratului, să lăsăm ca Parlamentul să o reglementeze. Acum a rămas cum este în lege. Parlamentul e suveran și poate adopta soluțiile pe care le consideră.

Instituția revocării membrilor aleși din CSM nu a dispărut. A rămas posibilitatea la articolul 55 de revocare.

În cazul în care Klaus Iohannis respinge propunerea inițială pentru funcția de procuror-șef al DNA, trebuie să spun că nu scrie nicăieri că a doua propunere trebuie să fie neapărat altcineva. Comisia de interviuri a fost prezidată de mine și cei patru secretari de stat. Eu m-am exprimat ultimul, i-am lăsat pe colegii mei să văd evaluarea pe care o fac, spre cine își îndreaptă atenția. Doamna Florea, fiecare membru a spus că dânsa este membrul cel mai potrivit pentru această funcție