Klaus Iohannis a promulgat Legea privind statutul magistraților, ultimul act normativ din pachetul celor trei legi ale Justiției.

Klaus Iohannis a promulgat astăzi modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Este ultima dintre cele trei legi ale Justiţiei modificate de Parlament. Președintele a fost nevoit să promulge legea, după ce Curtea Constituțională i-a respins sesizarea de neconstituționalitate asupra acesteia. 

Principala modificare făcută la finalul anului trecut la această lege de către Comisia specială pentru legile Justiţiei a fost că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt.

De asemenea, legea prevede că magistrații au posibilitatea de a se pensiona anticipat, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime.

Președintele solicită din nou coaliției majoritare reluarea de urgență a procesului legislativ cu privire la toate cele trei legi ale justiției, prin consultări reale cu profesioniștii din domeniu și preluarea expertizei acestora pentru a alinia legislația la standardele Comisiei de la Veneția.

Comunicatul integral:

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 12 octombrie a.c., decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Președintele României a avertizat, în repetate rânduri, că o serie de modificări aduse Legii nr. 303/2004, precum noile condiții de pensionare ale magistraților, modalitățile de numire sau revocare a procurorilor cu funcții de conducere și extinderea prerogativelor ministrului justiției, relativizarea unor standarde profesionale, introducerea unor criterii subiective – exclusive ori determinante în evaluarea magistraților -, slăbirea independenței procurorilor în realizarea rolului lor constituțional, modificarea condițiilor de răspundere a magistraților, au un impact negativ direct asupra actului de justiție și asupra calității acestuia.

La solicitarea Președintelui României și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia de la Veneția a formulat o opinie preliminară asupra legilor justiției, care se va regăsi și în documentul final din luna octombrie, și în care se precizează că numeroase prevederi sunt neconforme cu standardele de democrație și statul de drept.

„În scopul adoptării unui act normativ coerent și a unei legiferări responsabile, Președintele României, Înalta Curte de Casație și Justiție și partidele de opoziție au formulat, în decursul ultimului an, nouă sesizări de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile acestei legi de o importanță crucială pentru bunul mers al justiției.

De asemenea, Președintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea acestor modificări.

În data de 25 septembrie a.c., Curtea Constituțională a respins și ultima sesizare de neconstituționalitate, iar în aceste condiții actul normativ urmează să intre în vigoare ca urmare a promulgării.

Spre deosebire de celelalte două legi ale justiției deja promulgate, în lipsa unor dispoziții tranzitorii care să permită etapizarea aplicării noii concepții a legiuitorului privind accederea în profesie, respectiv încetarea activității de judecător sau procuror, aplicarea imediată a dispozițiilor din cuprinsul Legii nr. 303/2004 riscă să pună în pericol stabilitatea și buna funcționare a sistemului judiciar, prin blocarea activității instanțelor și parchetelor.

Președintele României subliniază că modificările aduse cadrului legal existent în materie judiciară reprezintă un regres pentru democrația din România, pericol semnalat și de partenerii noștri europeni, de Comisia Europeană și de GRECO.

În acest context, Președintele României solicită coaliției majoritare reluarea de urgență a procesului legislativ cu privire la toate cele trei legi ale justiției, prin consultări reale cu profesioniștii din domeniu și preluarea expertizei acestora pentru a alinia legislația la standardele Comisiei de la Veneția.”

După promulgare, Guvernul este așteptat să adopte ordonanța de urgență care va modifica Legile Justiției în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția. Tudorel Toader anunța în urmă cu câteva zile că „acolo unde putem veni cu modificări de natură să preia recomandările Comisiei de la Veneția, o vom face”.

Legea a fost contestată de mai multe ori la Curtea Constituțională, atât de șeful statului, cât și de Înalta Curte și de partidele din Opoziție.

Pe 13 iulie, Comisia de la Veneția a transmis un raport preliminar asupra Legilor Justiţiei, în care recomanda menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea sau revocarea procurorilor şefi, reconsiderarea înființării unei secții de anchetare a magistraților, renunţarea la schema de pensionare anticipată a magistraţilor,  dar și eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.

Pe 19 iulie, președintele Iohannis a promulgat Legea privind organizarea judiciară, primul act normativ din pachetul Legilor Justiției. Iohannis solicita în mod mod expres Parlamentului României să reintroducă Legile în circuitul parlamentar și să le corecteze  așa cum solicită Comisia de la Veneția.

Pe 4 octombrie, Iohannis a promulgat și Legea privind organizarea CSM, al doilea act normativ din pachetul Legilor Justiției. Președintele reitera că nu susține modificările aduse acestei legi și slicita din nou Parlamentului reluarea parcursului legislativ.

În sesizarea făcută de președinte la Curtea Constituțională, se arăta că, prin modul în care a fost dezbătută și adoptată, legea menționată încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 61 alin. (2) coroborate cu cele art. 66 alin. (2) și (3), ale art. 64 alin. (4) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. Totodată, prin conținutul normativ, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor contravine normelor și principiilor constituționale, pentru motivele prezentate în cele ce urmează.

“Este imposibil să se meargă mai departe cu o lege care a fost contestată în multiple feluri şi care a primit un aviz negativ inclusiv de la Comisia de la Veneţia. Această lege încă ridică multe probleme pe fond şi conţine dispoziţii neclare, lipsite de coerenţă, lipsite de previzibilitate. Aceste deficienţe pot afecta exigenţele constituţionale şi standardele europene şi internaţionale în materie de independenţă şi buna funcţionare a sistemului de justiţie.“, spunea Iohannis în iulie.