Jean-Claude Juncker, avertisment pentru Parlamentul și Guvernul României: Nu trebuie pusă în pericol aderarea la Schengen prin distanțarea față de statul de drept.

Președintele României a vorbit în Parlamentul European despre viitorul Uniunii Europene, iar în cadrul discursului Klaus Iohannis a subliniat că intrarea României în spațiul Schengen este esențială: ,,UE trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație, unde cetățenii să poată munci oriunde în spațiul comunitar, tinerii să poată călători și studia”.

În replică, în cadrul dezbaterii Jean-Claude Juncker a transmis un mesaj pentru Guvern și Parlament: ,,O observație pentru Guvern și Parlament. Nu trebuie pusă în pericol avansarea la Schengen prin distanțarea față de statul de drept. Dorința mea din inimă ar fi ca în România să se ajungă la un consens național asupra luptei anticorupție înainte de preluarea președinției Consiliului UE”.

https://www.facebook.com/EPIO.Romania/videos/319148542000419/

Declarațiile complete ale președintelui Klaus Iohannis:

„Este o onoare și un privilegiu să mă aflu în Parlamentul European. Vă mulțumesc pentru invitație. Uniunea a fost marcată de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimul deceniu, de provocări multiple, care au testat coeziunea și unitatea.

Criza financiară, cea a migrației, atacurile teroriste, ascensiunea mișcărilor populiste. UE a trebuit să învețe să se adapteze din mers. A fost marcată de căutarea unei viziuni comune, definită prin nevoia unui echilibru înțelept și dorința de a consolida împreună o uniune orientată spre viitor.

Principala constatare pozitivă este elementul care ne unește, identitatea europeană, principiile, valorile și interesele comune. Parcurgem un nou capitol în consolidarea proiectului european. Avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni.

Din această perspectivă pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate și calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european. Cheia centrală trebuie să rămână unitatea.

Pentru România acest principiu înseamnă esența proiectului european. UE este un proiect evolutiv, noile realități atât la nivelul statelor membre, cât și din plan global impun o dezvoltare și consolidare și în niciun caz o repunere în discuție a principiilor fundamentale.

O uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unității. Avem nevoie de o uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat, niciun cetățean. Din acest punct de vedere, idei precum o Europă cu mai multe viteze nu pot reprezenta o soluție.

Președintele Juncker spunea anul trecut că Europa trebuie să-și regăsească suflul, să respire cu ambii plâmâni, Vest și Est. Sper că viitorul nostru va arăta că Europa are o singură inimă, care bate prin noi toți, care ne unește.

Care face ca cetățenii să se identifice și să se definească în mod natural ca europeni. Trebuie să ne asumăm acest ideal comun, dacă e necesar să ne readaptăm și să recalibrăm instrumentele pentru a-l atinge.

Sunt încrezător că summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019 va reprezenta un reper pentru o uniune mai puternică, unită, coezivă și mai democratică. Depinde de puterea, înțelepciunea și voința noastră.

Summitul de la Sibiu este un moment important pentru consolidarea fundației acestui viitor comun, democratic, optimist. Viitorul UE nu se poate edifica decât cu participarea și implicarea directă a cetățenilor. Îmi doresc să fie un moment de sensibilizare pentru cetățenii europeni. Ei vor măsuri concrete și rezultate tangibile.

Vor vești pozitive despre pace, securitate și prosperitate. De asemenea, trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja și consolida moneda euro, piața internă, libertatea de circulație.

În același timp, cetățenii au nevoie de mai multă coeziune, este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii. Este expresia acțiunii comune. Trebuie să ne întoarcem la esența principiului coeziunii așa cum este reflectat în tratate.

UE se află într-un moment de redresare economică. Acest lucru nu ar fi fost posibil în absența unei viziuni comune. Siguranța economică e la fel de importantă ca cea a frontierelor.

Pentru România, aderarea la zona euro cât mai curând posibil este un obiectiv național fundamental. Anul acesta sărbătorim 25 de ani de piață internă.

Am parcurs un drum lung, nu putem să ne imaginăm UE fără piața unică și fără cele patru libertăți fundamentale: libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor.

Avem nevoie de o piață internă funcțională, în care cetățenii resimt beneficiile acesteia. Europa este și trebuie să rămână un lider în plan internațional în multiple domenii, cu precădere în revoluția tehnologică și digitală. Europa are capacitatea să fie lider în conectivitate.

În același timp, trebuie să asigurăm o mai bună adaptare a forței de muncă la nevoile, cerințele și evoluțiile pieței interne. Trebuie să fim, de asemenea, conștienți că transformarea digitală nu va putea fi înfăptuită fără o investiție masivă în educație.

Toți cetățenii, din orice regiune, trebuie angrenați în aceste evoluții. Trebuie să fie angajamentul nostru. În acestă diversitate va sta tăria continentului nostru în competiția globală ce va urma. Vorbim de un viitor în care Uniunea Europeană își va recâștiga propriii cetățeni.

Provocările generate de migrație și securitate sunt aspecte de maxim interes. Trebuie să acționăm ca să reclădim siguranța cetățenilor. Este necesar să devenim mai proactivi și să mărim capacitatea de prevenire. Răspunsul la crize cu măsuri contextuale nu constituie o modalitate eficientă.

UE trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație, unde cetățenii să poată munci oriunde în spațiul comunitar, tinerii să poată călători și studia. Pentru România, aderarea la spațiul Schengen reprezintă un element important.

Politica de extindere a uniunii și-a demonstrat valoarea prin valurile succesive de primire de noi membri. A contribuit la prosperitatea și securitatea continentului. Lărgirea UE continuă să fie o necesitate reală. Statele candidate trebuie să continue reformele și să asume autentic și consecvent valorile și principiile europene.

Nu putem fi cu adevărat relevanți la nivel global, dacă nu reușim să influențăm semnificativ mediul din vecinătatea noastră. Păstrarea statelor ancorate ferm în valorile europene depind și de capacitatea noastră de a ne îndeplini angajamentele în raport cu ele.

Menținerea parteneriatului transatlantic unit, relația internațională cu ONU sunt domenii în care UE va fi chemată să demonstreze că poate să acționeze eficient.

În urmă cu 11 ani, când România s-a alăturat familiei UE, mă simțeam mândru ca român. Anul viitor, când România preia pentru prima dată președinția Consiliului, vom avea summitul la Sibiu. Este datoria noastră, responsabilitatea noastră să creionăm viitorul Europei. Mă simt mândru în calitate de cetățean român și european. Mândria națională și europeană nu reprezintă concepte erodate sau realități paralele. Este o stare asumată.

Pentru că Europa este parte din fibra noastră, o Europă care însumează din diversitatea noastră. Clădită pe baza conceptului de unitate în diversitate. Europa este România și România este Europa.

2018 este Centenarul României moderne, care înseamnă pentru noi nu atât analize restrospectiv istorice, cât mai ales proiecții de viitor. În acești 100 de ani am învățat unele lecții importante. Lecția democrației este una din cele mai importante, de aceea apreciem cu atât mai mult valorile UE.

România este o țară profund atașată proiectului european. Avem o societate vibrantă și dinamică, o democrație tânără care are resursele pentru a se perfecționa. Românii sunt conectați activ la valorile civice. Au dovedit-o cât se poate de clar, și-au făcut auzită vocea când a fost nevoie să apere statul de drept.

Românii au voința de a merge mai departe pe drumul european pe care și l-au asumat. Este ambiția de a depăși orice obstacol pentru a rămâne în familia UE. Tânara generație crede în Europa, se implică în dezbateri privind viitorul nostru.

Entuziamul acestor tineri remarcabili ne obligă în mod deosebit la responsabilitate. Avantajul acestui val de entuziasm provine din forța lui de a trezi reflexul apărării democrației care nu este un dat. Presupune o responsabilitate continuă de a o îngrij, apăra și promova.

Una dintre companiile românești este de câțiva ani lider mondial în securitatea cibernetică. O companie inițiată de 2 tineri a devenit primul unicorn românesc, unul dintre liderii globali în roboți și inteligență artificială.

Peste tot în România, mii de ingineri talentați lucrează pentru a avansa tehnologiile digitale. România are capacitatea să contribuie la rolul global al UE în acest domeniu. Susținem activ o uniune care investește în siguranța cetățenilor săi.

Pentru România, securitatea este un domeniu prioritar. Am demonstrat că performăm în toate privințele. Suntem capabili să fim un furnizor de securitate pentru UE, așa cum o facem în cadrul NATO.

Pacea internă, cooperarea între statele membre, diversitate, prosperitate, standarde sociale și de muncă. A venit momentul să ne reîntoarcem cu acest model către interior și să arătăm cetățenilor ce am reușit să construim împreună, să vedem cum se traduce nevoia de pace astăzi la nivelul intereselor cetățeanului.

Vă îndemn să păstrăm unitatea drept cuvânt de ordine, o unitate care nu va veni însă de la sine. O unitate pe care trebuie să o protejăm și să o consolidăm în mod constant.”