Guvernul Cîțu a publicat programul de guvernare cu care va cere astăzi votul parlamentului. Sinteza principalelor prevederi din Economie, Educație, Sănătate, Infrastructură și Justiție.

Finanțe:

• Aderarea la Zona Euro. Guvernul își propune atingerea unui PIB pe cap de locuitor de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024, precum și intrarea în Mecanismul ratelor de schimb. (NR – programul nu este foarte exact dacă 2024 este termenul pentru adoptarea Euro ca monedă în România, sau acesta este termenul de îndeplinire a condițiilor tehnice, decizia fiind una politică);
• Digitalizarea ANAF și conectarea caselor de marcat la sistemul informatic național de monitorizare al ANAF, precum și implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF;
• Introducerea unui sistem de indicatori de performanță, pentru evaluarea politicilor publice, care să ofere un raport calitate/preț pentru fondurile alocate;
• Utilizarea parteneriatului public-privat (PPP) ca mecanism alternativ de finanțare a proiectelor publice, pentru evitarea depășirii pragului de 60% din PIB a datoriei publice;
• Reducerea TVA pentru deșeurile colectate selectiv; 
• Scheme de ajutor de stat pentru redresarea economică post-pandemie, în valoare de 6,7 mld. Euro (3,1% din PIB).

Coaliția se angajează explicit: “Fără creșteri de taxe și impozite asupra sectorului privat – Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, nu le vom majora pe cele existente, nu vom elimina sau reduce facilități existente.” – pag. 24 din Program.

Transporturi:

• Finalizarea a peste o mie de Km de autostrăzi și drumuri expres, incluisv A0 (Centura București), A3 (155Km), A1 (Sibiu-Pitești), A10 (Sebeș-Turda) DX12 (Craiova-Pitești);
• Construirea unor conexiuni feroviare la aeroporturile internaționale (București T1 și T2, Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj -Napoca și Constanța);
• Alături de proiectele cunoscute de extindere a metroului în București, programul menționează și “dezvoltarea unei
  noi magistrale Gilău-Florești-Cluj Napoca (16 km, 14 stații)”.

Educație:

• Alocarea pentru Educație a 6% din PNRR (Planul Național de redresarea și Reziliență – cuprinde fondurile alocate de UE pentru combaterea efectelor pandemiei);
• Dublarea nivelului de competențe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%), prin introducerea educației digitale în toate ciclurile de educație inițială (începând de la grădiniță), cât și ca parte a formării profesionale continue.

Sănătate:

• Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB;
• Dreptul de a alege în Sănătate – deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori (pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii), cu menținerea rolului de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS al statului;
• Adoptarea cât mai rapidă în Parlament a unei legi a vaccinării;
• Crearea unui avocat al poporului pentru Sănătate – organism independent care să investigheze diferitele tipuri de administrare defectuoasă, de abuzuri sau de discriminare din sistemul de sănătate.

Administrație Locală:

• Extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru 750 de proiecte (dintre care 150 în mediul urban) depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani;
• Reabilitarea și modernizarea a 70% din drumurile județene și locale, în următorii 4 ani;
• Reabilitarea a 7.000 de km de drumuri județene (dintr-un total de 20.000 km nemodernizați), în următorii 4 ani; 
• Modernizarea a 20.000 km de drumuri locale (un sfert în mediul urban), în următorii 4 ani;
• Construirea a 2500 de grădinițe și creșe, 40 campusuri școlare, 30 cămine studențești; 
• Construirea a 1.450 de centre medicale în mediul rural și 10 spitale, precum și reabilitarea a 25 spitale județene și 110 spitale municipale și orășenești.

Justiție:

• Revizuirea Constituției 
  • “Fără penali în funcții publice”; 
  • Interzicerea OUG în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, precum și extinderea dreptului de a contesta ordonanțele direct la Curtea Constituțională (Referendumul din 2019);
  • O reformă (neprecizată) a CCR;
• Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ);
• Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților;
• Modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA și DIICOT, prin diminuarea rolului factorului politic (ministrul Justiției) și creșterea rolului CSM;

Sursă alternativă (programul integral – 268 de pagini) pe G4Media.