82% dintre respondenți ar fi dispuși să își apere țara, în cazul unui atac, potrivit concluziei unui sondaj realizat de ministerul Apărări în luna mai. Timo Kivinen, șeful Statului Major al Armatei, a ținut să sublinieze că pe lângă înzestrarea militară, unul dintre cele mai importante aspecte ale purtării unui război este moralul.
Reuters amintește că autoritățile au menținut un nivel ridicat al pregătirii militare, după cele două războaie purtate cu URSS în anii 40. ”Ne-am dezvoltat sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se poartă în Ucraina, cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forțelor blindate și a forțelor aeriene. Ucraina este o îmbucătură greu de mestecat pentru Rusia și la fel va fi și Finlanda”, a afirmat Kivinen.
În ceea ce privește personalul pregătit, Finlanda este unul dintre puținele state care nu au eliminat serviciul militar obligatoriu după terminarea oficială a Războiului Rece. Astfel, din cei 5,5 milioane de locuitori, țara dispune de aproximativ 280 de mii de militari și 870 de rezerviști.
Statul deține una dintre cele mai puternice artilerii din Europa, dar și rachete de croazieră cu o rază de acțiune de până la 370 km. Țara acordă 2% din PIB pentru apărare, mai mult decât unii membri NATO. De asemenea, a comandat patru nave de război noi și 64 de avioane de luptă F-35 de la producătorul american Lockheed Martin. Pe lângă acestea, pe lista de achiziții sunt prevăzute și 2.000 de drone.
La sfârșitul lunii mai, atât Finlanda, cât și vecina Suedia au depus cererile de aderare la NATO, care s-au lovit de critici din partea Turciei. Președintele turc Erdogan a acuzat cele două țări că găzduiesc militanți kurzi. Liderii în cauză, dar și șeful NATO, au demarat mai multe demersuri de negociere, încă fără rezultat. Recent, Jens Stoltenberg a declarat că nu este obiectivul niciuneia dintre părți ca cele două țări nordice să fie acceptate în Alianță la summitul de la Madrid de săptămâna viitoare.
Sursa: Reuters
Sursa foto: Rokas Tenys | Dreamstime