Consilierul președintelui pe probleme economice: Parlamentul are datoria de a oferi un buget credibil, care să nu împovăreze viitorul românilor. Veniturile sunt supraevaluate cu 10 mld. de lei.

Consilierul Prezidențial Cosmin Marinescu din Departamentul Politici Economice și Sociale a susținut o declarație de presă la Palatul Cotroceni și a prezentat câteva aspecte pe care Administrația Prezidențială le consideră problematice în bugetul anului 2019.

Consilierul a subliniat faptul că primăriile se vor putea confrunta cu bugete insuficiente, că Guvernul își amână angajamentele asumate în privința deficitului și că banii din buget nu asigură necesarul pentru plata tuturor pensiilor.

,,Forma actuală a bugetului nu convinge și ridică întrebări și în privința anilor următori. Considerăm că Parlamentul are datoria de a oferi un buget credibil, care să nu împovăreze viitorul românilor ci să ofere garanții și în anii care vor urma”, a precizat Cosmin Marinescu.

Principalele declarații ale consilierului: 

În privința construcției bugetare și a cadrului macroeconomic. Sunt excesiv de optimiste și rezultă o serie de riscuri. Prognozele pentru anul 2019 sunt mult mai îndepărtate de un scenariu realist.

În 2018 Comisia de Prognoză a venit cu estimări pentru a descoperi în final că INS publică o creștere economică de doar 4%. Aceste evoluții au confirmat că prognozele organismelor internaționale au fost mai aproape de realitate, decât cele eșuate ale Guvernului.

În acest context Guvernul avea obligația legală să argumenteze în raport diferențele față de scenariul Comisei Europene al cărei prognoză este de doar 3,8%.

Prognozele sunt anterioare OUG 114 care afectează sectoare esențiale pentru România. Pot urma prognoze mult mai scăzute. Un scenariu macrobugetar nerealist înseamnă venituri pe hârtie, care nu vor fi corelate în realitate.

Este exemplul elocvent al execuției de anul trecut când veniturile fiscale au fost cu 3 miliarde de lei sub nivelul programat inițial. Așa numitele proiecte retrospective de 3,8 mld de lei trecute în decembrie 2018 precum și aportul excesiv al dividendelor în decembrie 2018. Această evoluție fragilizează situația unor companii esențiale.

Veniturile sunt supraevaluate cu circa 10 mld de lei, ceea ce reprezintă foarte mult în raport cu nivelul estimat al deficitului.

Așadar, conform documentelor venituri fiscale sunt bazate excesiv pe promisiuni. Veniturile din TVA sunt proiectate cu o creștere de 17%, anul trecut a fost 11% procent obținut speculativ. În 2018 încasările din TVA au fost sub nivelul programat.

Veniturile din accize sunt și acestea supraevaluate. În ceea ce privește cheltuielile bugetare, analiza arată subestimare sau chiar ajustări negative deliberate asa cum ar putea sta lucrurile chiar în cazul pensiilor.

Banii din buget nu asigură necesarul pentru plata tuturor pensiilor, cheltuielile sunt subestimate cu circa 1,4 mld de lei. Solicităm să se clarifice aceste aspecte și să existe asigurarea că sumele pentru pensii vor fi incluse integral.

În privința investițiilor este elocventă reducerea cheltuielior de capital din bugetele locale, ceea ce va afecta negativ proiectele. În esență, investițiile se găsesc la un minim istoric de 1,2% din PIB. Deși sunt puține, sunt și întârziate. A periclitat investițiile locale prin întârzierea cu care a trimis bugetul.

Proiectul prevede o schimbare esențială, o găselniță în sistemul de proiecție. Serviciile sociale au fost transferate în sarcina UAT-urilor. După ce a stabilit că primesc 60% din cotele defalcate din impozitul pe venit, recurge apoi la asta, parcă nevrând ca primarii să rămână cu mai mulți bani la finalul anului.

Sumele din TVA de echilibrare pe 2019 cresc cu doar 4 mld de lei, la 11 mld de lei. Ca atare, bugetele locale trebuie să suporte diferența dintre 6.5 mld lei cheltuielile cu transferul asistentei sociale si 4 mld lei tva de echilibrare. Găselnița înseamnă o notă de plată de 2,5 mld de lei din fonduri proprii.

Numeroase primării se pot confrunta cu bugete insuficiente, ceea ce ar putea afecta inclusiv sistemul de asistență socială. Elementele au fost surprinse în cererea de reexaminare.

Solicităm Parlamentului să reexamineze atât fundamentarea legală cât și latura financiară a schimbării pe asistența socială.

În privința deficitului. Deviația deficitului față de obiectiv pare să se permanentizeze, situație de natură să atragă riscuri. Mărimea deficitului arată că ajustarea față de 2018 este inexistentă. Bugetul actual prevede ajustări abia din 2021, arată că Guvernul își tot amână angajamentele asumate.