Comisia de Prognoză a revizuit din nou în scădere estimarea privind avansul economiei României în acest an la +2,9, față de +4,3% cât prognoza în iarnă.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus estimarea privind avansul economiei românești în 2022, în contextul războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. În raportul de iarnă dat publicității în februarie, anticipa că PIB-ul țării va fi de +4,3% la finalul anului.

Conform FMI, PIB-ul României ar urma să crească cu +2,2% în acest an, în timp ce Banca Mondială anticipează un avans de doar 2,9%.

Pe baza comunicărilor CNSP, guvernul întocmește bugetul de stat și rectificările bugetare. Amintim că bugetul de stat a fost construit pe o creștere economică de 4,6%.

Pentru finalul anului, Comisia de Prognoză mai anticipează:

• Câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu +9,7%, până la un nivel de 6.120 lei.
• Rata şomajului BIM va continua să scadă în anul curent, ajungând la +5,4%. Este estimat ca la orizontul de prognoză rata şomajului să ajungă la +4,6%.
• Nivelul estimat al creșterii prețurilor este ușor superior prognozelor anterioare, respectiv +9,7% față de 9,5% pentru sfârșitul anului și +10,1% față de +9,9% ca medie anuală.

Cauzele care influențează evoluția economiei, identificate de Comisie, sunt: 

• Efectele crizei energetice și ale perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate în actualul scenariu, luându-se suplimentar în calcul și recentele majorări ale cotațiilor internaționale pentru produsele energetice, cât și a celor agroalimentare, precum şi necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice de provenienţă rusească.
• Încetinirea activității economice la nivel european și mondial, conform estimărilor instituțiilor internaționale, induc totodată o decelerare a dinamicii economiei naționale.
• Ca factor pozitiv trebuie menţionată atenuarea şocului pandemic, ceea ce a condus la renunţarea restricţiilor începând cu luna martie şi la o creştere a mobilităţii populaţiei. În acest context, este de aşteptat continuarea recuperării de activitate în sectoarele cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA sau sectorul de transporturi. Se menţine însă riscul apariţiei în sezonul rece al unui nou val pandemic sau al unor mutaţii ale virusului.
• Analizele efectuate asupra contextului macroeconomic actual relevă un impact așteptat a se manifesta atât asupra puterii de cumpărare la nivelul populației, cât și asupra procesului investițional și al activității agenților economici.
• Suprapunerea şocurilor (contextul geopolitic, majorările succesive ale preţurilor la energie şi alterarea lanţurilor globale de aprovizionare) accentuează riscurile şi incertitudinile asupra economiei, afectând totodată aşteptările pe termen scurt şi comportamentul mediului de afaceri.