Comisia de la Veneția mai constată “orice îmbunătățire a legii pe care Comisia o poate recomanda nu va fi posibilă fără amendarea legii în vigoare” și spune că “rămân îngrijorări cu privire la faptul SIIJ va fi desființată formal și că, în afară de numărul de procurori din organigramă sau distribuția lor teritorială, noua structură nu va fi fundamental diferită de SIIJ”. Mai critică faptul că nu sunt restabilite competențele DNA și DIICOT în ceea ce privește faptele de corupție, de crimă organizată sau de terorism comise de către magistrați. Consideră că, în schimb, competențele SIIJ vor fi preluate de alte structuri, precum Parchetul General, magistrați de pe lângă Înalta Curte sau Curțile de Apel sau chiar judecători ai CCR.
Specialiștii au mai recomandat ca CSM să fie mai implicată în procesul de selecție a procurorilor care vor cerceta infracțiunile în justiție, să prevadă o procedură de selecție competitivă și să delimiteze mai clar criteriile pentru numirea acestora.
Documentul integral cu opinia formulată de Comisia de la Veneția poate fi consultat AICI.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a pus în dezbatere publică proiectul de desființare a Secției Speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) pe 21 ianuarie. În forma propusă de minister, dosarele instrumentate de această structură sunt preluate de către 12 procurori din București și 30 din țară, numiți de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Inițiativa a fost avizată pozitiv de către CSM, iar apoi adoptată de către guvern și votată în parlament.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a criticat proiectul pentru că ”vizează înlocuirea unei singure structuri cu 16 structuri diferite” și știrbește din propriile competențe, potrivit unui punct de vedere emis pe 15 februarie. Inițiativa ministerului a fost atacată la Curtea Constituțională de către USR și AUR, dar CCR a respins sesizările. Ulterior, pe 11 martie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru desființarea SIIJ, în forma prezentată de Cătălin Predoiu.