Comunicatul integral:
În ședința din 9 februarie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, ridicată direct de Avocatul Poporului, și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art.19 alin.(3), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) și ale art.52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
Curtea Constituțională a constatat, în esență, că legiuitorul are competența atât de a înființa el însuși completuri specializate, cât și de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție decizia constituirii completurilor specializate. Astfel, spre deosebire de situația în care legea înființează completuri specializate [a se vedea art.29 din Legea nr.78/2000], în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înființării unor completuri specializate, precum în cauza de față [art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004], decizia înființării lor aparține colegiului de conducere.
Totodată, Curtea a constatat că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului ți a libertăților fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. Dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorți, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție), colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora. În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor [art.29 alin.(1) teza întâi și art.31 alin.(1) lit.c), respectiv art.52 alin.(1)], colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora.
Decizia este definitivă și general obligatorie.