Analiză The Guardian. Inteligența artificială este comparabilă cu criptomonedele în privința consumului uriaș de electricitate și al impactului pentru mediu. Companiile din domeniul AI nu par dispuse să sacrifice performanța pentru a reduce riscul ecologic.

Impactul tehnologiei AI asupra mediului este încă evaluat, explică specialiștii pentru The Guardian, dar aceștia arată că ar putea exista asemănări între efectele inteligenței artificiale cu criptomonedele. Expansiunea criptomonedelor în ultimii ani a ridicat îngrijorări cu privire la consecințele “minării”, un proces prin care computerele efectuează ecuații complicate care, dacă sunt realizate cu succes, pot crea o nouă intrare în tehnologia blockchain ce stochează informațiile despre fiecare tranzacție cu criptomonede.

Minerii cripto au început să lucreze la scară industrială, cu ajutorul plăcilor video performante (GPU-uri). Ori GPU-urile consumă mai multă energie electrică. Jurnaliștii The Guardian explică faptul că “mineritul” de criptomonede folosește mai multă energie electrică decât Norvegia și Ucraina la un loc.

Inteligența artificială, aflată în plină expansiune, utilizează exact aceleași GPU-uri, cel puțin la fel de intens ca mineritul cripto. Instrumentele AI generative sunt alimentate tot de GPU-uri, care sunt capabile să gestioneze miliardele de calcule necesare într-o secundă pentru a alimenta ChatGPT și Google Bard. Google folosește propria tehnologie similară, numită TPU. O analiză recentă realizată de CNN arată că, de exemplu, componentele hardware produse de Nvidia stau la baza dezvoltării majorității aplicațiilor de inteligență artificială din prezent. Spre exemplu, ChatGPT a fost testat cu ajutorul a 10 mii de unități de plăci video produse de Nvidia, grupate într-un singur “supercomputer” creat de Microsoft.

Sasha Luccioni, cercetător în etică a AI la Hugging Face, o companie americană care dezvoltă instrumente pentru construirea de aplicații, consideră că ar trebui intensificate discuțiile despre impactul AI asupra mediului: “Dacă vrem să salvăm planeta cu AI, trebuie să luăm în considerare și amprenta sa asupra mediului“. Dar companiile din spatele celor mai populare instrumente care folosesc inteligența artificială, precum și cele care comercializează cipurile care le alimentează, nu sunt dispuse să împărtășească detalii despre consumul de energie.

Luccioni afirmă că și imaterialitatea AI împiedică contabilizarea corectă a amprentei sale asupra mediului. Oamenii sunt conștienți de daunele asupra planetei când folosesc mașinile, deoarece noxele se văd și se pot mirosi. La inteligența artificială, serverele bazate pe cloud sau cipurile nu sunt vizibile. Pentru mulți, sunt invizibile volumele uriașe de apă care curg prin conductele din interiorul centrelor de date pentru a menține calculatoarele care alimentează instrumentele AI reci.

Antrenarea GPT-3 folosește 3,5 milioane de litri de apă prin utilizarea centrului de date, conform unui studiu academic, și asta în condițiile folosirii centrelor de date mai eficiente din SUA. În centrele de date Microsoft din Asia, utilizarea apei se va apropia de 5 milioane de litri.

Înainte de integrarea GPT-4 în ChatGPT, cercetătorii au estimat că chatbot-ul generativ AI ar folosi până la 500 ml de apă (o sticlă de apă de dimensiune standard) la fiecare 20 de întrebări și răspunsuri corespunzătoare. Odată cu lansarea GPT-4, probabil că ChatGPT va deveni și mai “însetat”, prognozează cercetătorii.

Estimarea consumului de energie și a amprentei de carbon rezultată este mai dificilă. Cercetătorii au estimat că antrenamentul GPT-3, un predecesor al ChatGPT, a consumat 1.287 MWh și a produs emisii echivalente cu peste 550 de tone de dioxid de carbon. Datele sugerează că GPT-4 este antrenat pe aproximativ 570 de ori mai mulți parametri decât GPT-3. Asta nu înseamnă că folosește de 570 de ori mai multă energie, dar sugerează că consumul de energie este considerabil mai mare.

Sacrificiul performanței pentru a reduce impactul ecologic este exclusă cel puțin pentru câțiva ani. Unii specialiști consideră că, dacă nu are loc o regândire radicală a modului de dezvoltare a sistemelor AI pentru a măsura impactul lor asupra mediului, până în 2025 consumul de energie al instrumentelor care folosesc inteligența artificială va fi mai mare decât al întregii forțe de muncă umane. Până în 2030, procesul de instruire a AI și stocarea datelor ar putea reprezenta 3,5% din totalul consumului global de energie electrică. Înainte de revoluția AI, centrele de date consumau 1% din întreaga cerere de energie electrică a lumii într-un an.

Analiza integrală la The Guardian

Foto: Arlawka Aungtun | Dreamstime