Confiscarea unor documente clasificate ale guvernului american, cu care Donald Trump a plecat de la Casa Albă la Mar-a-Lago, aduce în atenția publicului riscurile la adresa securității naționale ridicate de fostul președinte, după cum explică mai mulți specialiști în securitate pentru Reuters.
Donald Trump este supus unei investigații federale pentru posibila încălcare a legilor spionajului, care sancționează spionajul în favoarea unui stat sau gestionarea greșită a informațiilor despre securitatea Statelor Unite. În această a doua categorie sunt incluse și faptele de partajare a informațiilor sensibile cu persoane neautorizate.
În calitate de președinte, Donald Trump obișnuia să distribuie informații indiferent de gradul lor de sensibilitat, scrie Reuters. De exemplu, la începutul mandatului a oferit ministerului rus de Externe informații despre o operațiune planificată de către gruparea extremistă Stat Islamic. În aceste condiții, serviciile americane de informații au decis să se concentreze pe activitatea clubului Mar-a-Lago din Florida, unde Trump și-a primit mulți invitați străini și unde și-a petrecut o bună parte din timp. Deși Secret Service au păzit complexul atât în timpul mandatului lui Trump cât și după, agenții nu au fost responsabili și de verificarea oaspeților.
Din această cauză, perchezițiile FBI au stârnit îngrijorări legate de securitatea națională, a declarat Mary McCord, adjunctul procurorului general delegat pentru probleme de securitate națională: ”Doar și păstrarea documentelor clasificate într-un loc ca Mar-a-Lago, unde vizitatorii străini ar putea avea legături cu guvernele și agenții străini, creează o amenințare semnificativă”.
Fostul șef de stat s-a apărat printr-o postare pe platforma sa de socializare, Truth Social, prin care a spus că toate documentele erau declasificate și depozitate la loc sigur. Totuși, doamna McCord nu găsește ”argumente plauzibile în favoarea unei decizii conștiente de declasificare a documentelor înainte de a părăsi Casa Albă”, întrucât Trump nu mai avea atribuțiile pentru desecretizare după ce a părăsit Biroul Oval.
DoJ nu a oferit informații despre maniera în care erau depozitate documentele confiscate, dar vulnerabilitățile de la clubul Mar-a-Lago au fost expuse inclusiv de Trump. De exemplu în 2017, când l-a primit în Florida pe premierul japonez de la acea vreme, Shinzo Abe, a organizat o cină în aer liber unde au avut acces mai multe persoane care au făcut fotografii. Cina a fost întreruptă când s-a confirmat că nord-coreenii au efectuat un test nuclear, iar cei doi lideri au putut fi auziți cum se sfătuiau pentru a da un răspuns comun.
”Ceea ce am văzut la Trump este o atitudine delăsătoare în privința securității. El avea întâlniri pe probleme sensibile despre potențiale războaie, unde angajații guvernelor străine puteau să asculte și să facă fotografii”, a spus și Mark Zaid, un avocat specializat pe probleme de securitate națională: ”Ar fi fost ușor pentru unii să-l înregistreze pe Trump spunând unele lucruri”.
Tocmai din cauza faptului că Donald Trump prefera să-și petreacă timpul la clubul său din Florida, personalul Casei Albe a amenajat o cameră specială unde președintele să poată discuta problemele cu grad mare de sensibilitate. De acolo a luat președintele decizia de a lansa atacuri aeriene împotriva Siriei, care în 2017 a făcut uz de arme chimice. Imediat după, Trump a luat cina cu Xi Jinping, președintele Chinei, și l-a informat despre răspunsul Americii.
Într-un alt exemplu, în 2019 o femeie din China a intrat în club cu un stick USB codat cu un program malware. Ea a fost arestată și anchetată, inclusiv pentru declarații mincinoase. Asistenții șefului de cabinet de la acea vreme au spus că John Kelly a încercat să impună criterii pentru cei care ajung la Mar-a-Lago, însă Trump nu a fost de acord.
Sursa foto: Felix Mizioznikov | Dreamstime