Pentru a sprijini aderarea Suediei și a Finlandei la NATO, președintele Turciei, Recep Erdogan (foto), vrea să fie extrădate zeci de persoane despre care afirmă că au legătură cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat grup terorist de către UE, SUA și Marea Britanie. De asemenea, vrea și extrădarea adepților clericului turc Fethullah Gulen, aflat în exil și considerat vinovat de lovitura de stat eșuată împotriva președintelui Erdogan în 2016. BBC explică faptul că în totalu, sunt vizate aproximativ 70 de persoane.
Săptămâna trecută, Turcia și-a revocat veto-ul pentru aderarea Suediei și Finlandei la NATO, încât cele două state să devină oficial candidate. Luni la prânz, ambasadorii țărilor NATO au semnat protocoalele de aderare pentru Finlanda și Suedia, iar secretarul General al Alianței a evocat un “moment istoric pentru toate părțile și pentru securitatea noastră comună”. Totuși, există temeri că Turcia s-ar putea răzgândi în orice moment, dacă autoritățile finlandeze și suedeze nu încep demersurile pentru extrădarea așa-numiților “teroriști” revendicați de autoritățile de la Ankara.
BBC i-a contactat pe unii dintre cei vizați de autoritățile turce. Printre ei, Bulent Kenes, jurnalist, fost redactor-șef la Today’s Zaman, un important cotidian în limba engleză din Turcia, înainte de a fi închis în 2016. Acum, trăiește în exil la Stockholm, după ce a fost condamnat în 2015 în Turcia pentru “insultarea președintelui”. Este acuzat că face parte din mișcarea Gulen, sau ceea Ankara numește Organizația Teroristă Fethullah (Feto), care nu este considerat un grup terorist în UE, Marea Britanie sau SUA. Insultarea președintelui Turciei este o faptă pentru care există des condamnări, 17 persoane fiind condamnate de la începutul anului.
Fatih, un kurd finlandez, făcea parte dintr-un grup de cinci tineri care au incendiat ușa ambasadei Turciei în Finlanda în 2008. Acum, este antreprenor și afirmă că regretă ce a făcut în urmă cu 14 ani, declarându-se surprins să-și găsească numele pe lista celor pentru care există cerere de extrădare, deoarece a finalizat cu mult timp în urmă o pedeapsă de închisoare cu suspendare de 14 luni și a plătit despăgubiri ambasadei. Autoritățile finlandeze i-au acordat cetățenia în urmă cu câțiva ani și au considerat cazul ambasadei închis. Este acuzat de Ankara că în continuare face parte din PKK.
Aysen Furhoff a plecat în Suedia după ce a ispășit cinci ani de închisoare în Turcia pentru că a încercat “să submineze ordinea constituțională” când avea 17 ani și era membră a Partidului Comunist Turc. Ea a spus că i s-a oferit protecție în Suedia după ce a fost torturată în închisoare. Acum, în vârstă de 45 de ani, locuiește la Stockholm cu soțul și fiica ei și lucrează ca profesoară. Și ea este acuzată în Turcia că a fost membră a PKK.
Legislațiile din Suedia și Finlanda fac ca aceste extrădări către Turcia să fie foarte dificil de îndeplinit. Deciziile sunt luate de către judecători, nu de către politicienii care au făcut promisiuni Ankarei, explică BBC. De asemenea, cei care au cetățenie finlandeză și suedeză nu pot fi extrădați. În plus, în cele două țări nu este permisă extrădarea pentru infracțiuni de natură politică și nici în cazul în care persoanele respective riscă să fie persecutate. De exemplu, dintre cele 33 de persoane pe care Suedia ar trebui să le extrădeze, 19 solicitări au fost deja respinse de justiție. Finlanda a extrădat două persoane din 12, în zece ani, iar Ministerul finlandez al Justiției a promis comunității kurde că legislația nu va fi modificată în contextul aderării la NATO.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.