Analiză. Pandemia a provocat un exod urban în Europa și SUA. Autoritățile s-au orientat spre amenajarea ”mai prietenoasă” a orașelor, în timp ce experții în urbanism insistă pentru ”dezvoltarea urbelor pe module mai mici”.

Orașele europene au început să se golească odată ce pandemia de coronavirus a cuprins continentul. Oamenii au plecat din orașe pentru a evita infectarea cu SARS-CoV-2, dar și pentru a scăpa de apartamentele înghesuite și scumpe și a se conecta mai mult cu natura.

Deși nu se poate cuantifica cu precizie numărul de oameni care au părăsit orașele europene, deoarece pandemia a complicat colectarea datelor, un studiu publicat la începutul acestei luni a estimat că aproape 700 de mii de persoane au părăsit Londra în ultimul an, majoritatea angajați născuți în străinătate, care ar fi putut pleca și din cauza Brexitului. Un sondaj realizat de Arup, citat de New York Times, a arătat că aproximativ 41% dintre londonezi s-au mutat din oraș la un moment dat în timpul pandemie, comparativ cu aproximativ 10% în Madrid, Milano și Berlin și 20% în Paris.

La aproape un an după primele perioade de carantină, experții în proiectare urbană încearcă să găsească soluții pentru problemele care au afectat mult timp viața în orașe: accesibilitatea locuințelor, transportul în condiții de siguranță și accesul la spațiul verde: ”Orașele vor trebui să răspundă noilor dorințe legate de conectarea cu natura”, susține Philipp Rode, directorul executiv al LSE Cities, un centru de cercetare de la London School of Economics.

Experții în urbanism remarcă faptul că modificările, care de obicei ar dura ani, se fac practic peste noapte. Malcolm Smith, expert în proiectare urbană, a susținut într-un raport recent că pandemia a adus deja orașele mai aproape de viziunea ”orașului de 15 minute A arătat o lumină asupra importanței dezvoltării orașelor în module mai mici, cu servicii esențiale concentrate în jurul centrelor comunitare”.

Forțate de situația pandemică și pentru a-și păstra locuitorii, multe orașe europene au introdus facilități precum opțiuni de navetă pietonală, piste pentru ciclism și spații verzi extinse. În Milano, de exemplu, oraș lovit puternic de primul val al pandemiei, s-au amenajat mai mult de 32 de kilometri de piste pentru biciclete, precum și parcări pentru ele în fostele parcări auto. Și la Londra, oficialii au început anul trecut un proiect ”Streetspace”, prin care urmăresc crearea pistelor pentru biciclete și lărgirea zonelor pietonale. Și Paris și Barcelona au adoptat măsuri similare. Primarul Parisului a transformat rapid Rue de Rivoli, o arteră principală, într-o autostradă pentru biciclete, a interzis traficul în apropierea școlilor pentru a îmbunătăți calitatea aerului și a transformat locurile de parcare în locuri extinse pentru cafenele.

Analiza integrală pe NY Times.

Sursa foto: Hamdan Ahli Khoiri//Unsplash.