Prăbușirea bruscă a unui ghețar din Italia (Tirolul de Sud) a dus la moartea a nouă oameni, iar salvatorii italieni s-au luptat zile în șir cu gheața și nămolul pentru a găsi eventuale victime. Alte trei persoane încă sunt dispărute.
Evaluările științifice timpurii au sugerat că prăbușirea a fost rezultatul atât al topirii ghețarului pe termen lung, cât și al unui izvor dezghețat, în care temperaturile au stat peste zero, chiar și la altitudine mare.
O analiză Politico arată că nimeni nu poate controla impactul încălzirii globale în Alpi, iar oamenii de știință nu au cum să anticipeze dezastre precum cel care a avut loc duminica trecută în Italia. Experții spun că regiunea intră într-o perioadă de 30 de ani în care aproximativ jumătate din cantitatea de gheață glaciară din Alpi se va topi, indiferent de ceea ce va face omenirea pentru a-și limita emisiile de carbon și pentru a încetini încălzirea globală.
Giovanni Baccolo, cercetător la Universitatea din Milano, a declarat că se așteaptă la mai multe prăbușiri de acest fel chiar în acest an.
Există sisteme de avertizare pe ghețari. În mod ideal, monitorizarea ghețarilor combină datele de la radare, lasere, camere web și o prezență umană pe munte. Dar aceste tehnici sunt costisitoare, necesită forță de muncă și chiar și odată puse la punct nu sunt sigure. În mare parte, oamenii de știință evaluează ce se întâmplă pe suprafața ghețarului. Pe ghețarul Marmolada, prăbușit duminica trecută, oamenii de știință spun că problema a fost probabil creată de apă care se acumulează până la 50 de metri sub suprafața gheții.
În Alpi există peste patru mii de ghețari, iar încercarea de a aplica soluții sofisticate de monitorizare ar fi imposibil de finanțat și de aplicat. În zonele respective trăiesc 14 milioane de oameni, iar alte câteva milioane le vizitează în fiecare an.
Foto: Richard Koczur | Dreamstime.com