Marea Britanie a adoptat târziu măsuri de protecție împotriva coronavirusului. Dacă la 25 februarie, Organizația Mondială a Sănătății declara că noul coronavirus a făcut deja mii de victime în China și se răspândește în nordul Italiei, Regatul Unit își asigura cetățenii vârstnici din centrele de îngrijire că este foarte puțin probabil să se infecteze.

Guvernul de la Londra cerea atunci spitalelor să se pregătească pentru afluxuri mari de pacienți. Pe 13 martie, autoritățile au înlocuit recomandările cu alte recomandări, când se înregistrau aproape șase sute de cazuri. În timp ce guvernul era ocupat cu apărarea acestui mod de abordare a pandemiei, experții arătau că număr de decese din Europa este cauzat, cel puțin parțial, de prioritizarea atenției asupra spitalelor în detrimentul azilelor de bătrâni. Alții au dat vina pe întârzierea testării masive și de așteptarea unei “imunități de turmă” (care nici nu s-a produs) dar și pe întârzierea introducerii carantinei obligatorii.

La 1 mai, din 33.365 de decese confirmate în Anglia și Țara Galilor, cel puțin 38% (adică 12.526) erau persoane din centre de îngrijire, arată datele furnizare de Oficiul Național de Statistică (ONS). Marea Britanie nu este singura țară cu această abordare. Multe alte națiuni au reacționat lent la amenințările din unitățile de îngrijire, iar consecințele au fost devastatoare.

Cercetătorii de la London School of Economics (LSE) au creat „Long-Term Care responses to Covid-19 (LTCcovid) – Grupul de Îngrijiri pe termen lung împotriva Covid-19”, care s-a ocupat cu centralizarea datelor oficiale despre decesele în mai multe state, precum Belgia, Franța, Irlanda, Canada sau Norvegia. LTCcovid a arătat că mai mult de jumătate dintre decesele provocate de coronavirus în aceste țări s-au înregistrat în centrele de îngrijire ale vârstnicilor.

În SUA, datele colectate de Kaiser Family Foundation (KFF) din 35 de state și incluse în raportul LSE au arătat că această categorie de persoane a reprezentat 30,130 (34,6%) din cele peste 87 000 de decese înregistrate până la 15 mai.

Suedia și-a apărat în repetate rânduri decizia de a nu impune măsuri ferme de carantină, însă ministrul Sănătății, Lena Hallengren, a recunoscut un „mare eșec” în protejarea vârstnicilor. Au fost înregistrate 1.661 de decese de coronavirus în rândul rezidenților azilelor de bătrâni din 3.395 morți provocate în total de coronavirus în Suedia până la 14 mai. Asta înseamnă 49%.
“Franța, Spania și Italia au fost copleșite de virus foarte repede”, a declarat Adelina Comas-Herrera, cercetătoare principală a LSE. “Au fost primele țări din Europa care au avut aceste probleme la scară mare. Și cred că au oferit multe lecții care, în mod ideal, ar fi putut fi învățate în alte țări europene.”
Deși conștientă că are o populație foarte îmbătrânită, Italia nu a reușit să ia măsuri timpurii de protejare a centrelor de îngrijire a bătrânilor, potrivit cercetărilor LTCcovid. Ziarul italian Il Post a raportat că locuitorii din azilele Lombardiei s-au îmbolnăvit sau au murit „mult mai mult decât în ​​mod normal” până pe 30 martie, asta și pentru că în aceste centre lipseau atât echipamentele de protecție dar și testele.

Cam la fel s-a întâmplat și în Franța, unde decesele provocate de coronavirus printre rezidenții căminelor de bîtrâni constituie mai mult de jumătate din totalul morților înregistrate până pe 18 mai, conform datelor ministerului sănătății utilizate în raportul LTCcovid.
În Spania numărul de decese confirmate de coronavirus în casele de îngrijire a bătrânilor era, la 10 mai, de 9.642, adică peste 30% din total, numai că datele raportate de Spania au acuratețe mai mică, pentru că unele regiuni includ în raportare și căminele de îngrijire a persoanelor cu dizabilități.
La apogeul focarului din nordul Italiei, guvernul Lombardiei a cerut căminelor de îngrijire medicală să facă loc pacienților Covid-19, pentru a ușura presiunea asupra spitalelor. Guvernul regional a oferit azilelor de bătrâni 150 de euro pe pacientul preluat.

Raffaele Antonelli Incalzi, șeful societății de geriatrie italiene SIGG, avea să declare la începutul lunii aprilie că casele de îngrijire sunt „bombe biologice cu ceas”, deoarece spitalele supraaglomerate mutau pacienții în vârstă spre aceste așezăminte care nu erau nepregătite. La 1 aprilie, o sursă din cadrul departamentului de sănătate din Lombardia – care a solicitat anonimatul – a declarat CNN că departamentul a acordat prioritate testării noilor internări în spitale și facilități medicale față de testarea pacienților existenți, dar și față de cei din casele de îngrijire a vârstnicilor.

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday