Nicholas Bloom, profesor de economie la Universitatea Stanford, spune că directorii firmelor care i-au cerut părerea despre productivitatea muncii la domiciliu s-au plâns de faptul că cea mai mare problemă este creativitatea angajaților.
Un sondaj recent realizat de Leesman pe 145 de mii de angajați din întreaga lume arată că 28% dintre cei care muncesc la domiciliu spun că le este mai greu să se implice în muncă creativă în timp ce sunt acasă.
Întrucât o mare parte din Europa și America de Nord se confruntă acum cu noi măsuri de carantină și cu blocaje, există tot mai multe temeri că statul în fața calculatorului influențează negativ creativitatea, în domeniile în care aceasta este esențială.
Andy Haldane, economist-șef la Banca Angliei, spunea anul trecut că “Expunerea la experiențe noi și diferite – sunete, mirosuri, medii, idei, oameni – reprezintă o sursă-cheie de scânteie creativă. Acești stimuli externi sunt combustibil pentru imaginația noastră. Munca la domiciliu ne poate lipsi de multe dintre aceste ingrediente creative”.
Alți experți susțin că răspunsul la lipsa de creativitate nu este în mod necesar mersul clasic la un birou. “Birourile în plan deschis sunt raționalizate ca un exercițiu de creativitate, dar în mare măsură ele au fost alese pentru că sunt mai ieftine”, spune Nikil Saval, autorul cărții “Cubed: The Secret History of the Workplace”.
Pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, creativitatea umană este cea care va fi mai cputată și mai plătită în viitor, neputând fi înlocuită de algoritmi și calculatoare. Deși în ultimii ani companiile s-au străduit să reconfigureze spațiile de muncă, înlocuind birourile individuale cu spații comune, în care lucrează mai mulți angajați, experții sunt sceptici că asta chiar duce la creșterea creativității, recomandând pentru creativi birouri în care aceștia să nu fie deranjați sau distrași. Dar de ce această rețetă nu funcționează când vine vorba de separarea angajaților la domiciliu.
Abigail Sellen, director adjunct de laborator la Microsoft Research Cambridge UK, spune că tehnologiile la distanță consumă mult din atenție pe instrumentele pe care le folosim, nu la ideile pe care le generăm. “De îndată ce instrumentele devin punctul central al interacțiunii, atunci energia merge acolo. Efortul cognitiv este apoi exercitat într-un loc greșit, iar interacțiunea devine greoaie”. Altfel spus, în ședințele online, unele instrumente, așa cum ar fi folosirea unei platforme de comunicare, pot interfera cu procesul de brainstorming creativ.
Totuși, pe termen lung tehnologia se va adapta pentru a încuraja creativitatea, spune Sean Rintel, cercetător la Microsoft. Folosirea căștilor de realitate augmentată sau virtuală pentru “reducerea decalajului fizico-digital și îmbunătățirea atât a ședințelor on-line, cât și a viitoarelor întâlniri hibride, deschide posibilitatea de a interacționa unul cu celălalt de la distanță”. El vorbește și de contribuții anonimizate, astfel încât ideile angajaților să fie judecate în funcție de meritele lor, mai degrabă decât persoana care le prezintă, ceea ce ar putea contribui și la reducerea discriminărilor. Pe măsură ce organizațiile planifică un viitor post-Covid, majoritatea prevăd un model hibrid de lucru, între birou și munca la domiciliu.
Analiza completă: Financial Times