Potrivit Fondului Monetar Internațional, conflictul este o lovitură majoră pentru economia globală, care se va resimți din cauza creșterii mai lente și a inflației mai rapide. Pe termen lung, războiul ar putea modifica fundamental ordinea economică și geopolitică globală în cazul în care comerțul cu energie se schimbă, lanțurile de aprovizionare se reconfigurează, rețelele de plăți se fragmentează și țările își regândesc deținerile de valută de rezervă. Tensiunea geopolitică crește și mai mult riscurile de fragmentare economică, în special pentru comerț și tehnologie.

Impactul va fi resimțit prin trei canale principale, explică FMI. În primul rând, prețurile mai mari la mărfuri precum alimentele și energia vor împinge și mai mult inflația, erodând, la rândul său, valoarea veniturilor și punând presiune pe cerere, care poate scădea. În al doilea rând, economiile din apropierea zonelor de conflict, în special, se vor confrunta cu perturbarea comerțului, a lanțurilor de aprovizionare, precum și cu o creștere istorică a fluxurilor de refugiați. Și trei, încrederea redusă a afacerilor și incertitudinea mai mare a investitorilor vor afecta prețurile activelor, vor duce la înăsprirea condițiilor financiare și, posibil, la stimularea ieșirilor de capital de pe piețele în curs de dezvoltare.

Rusia și Ucraina sunt mari producători de mărfuri, iar întreruperile au determinat creșterea prețurilor globale, în special la petrol și gaze naturale. Costurile alimentelor au crescut, iar grâul, pentru care Ucraina și Rusia reprezintă 30% din exporturile globale, se vinde la preț record.

FMI avertizează că țările cu expuneri comerciale directe, turism și financiare vor simți presiuni suplimentare. Economiile bazate pe importurile de petrol vor înregistra deficite fiscale și comerciale mai mari și o presiune mai mare asupra inflației.

Pentru Europa, FMI proiectează că sancțiunile fără precedent asupra Rusiei vor afecta intermedierea financiară și comerțul, provocând inevitabil o recesiune profundă a acestei țări. Deprecierea rublei alimentează inflația, scăzând și mai mult nivelul de trai al populației.

Energia este punctul sensibil pentru Europa, deoarece Rusia este o sursă critică de importuri de gaze naturale. Întreruperea mai amplă a lanțului de aprovizionare poate avea, de asemenea, consecințe grave. Aceste efecte vor alimenta inflația și vor încetini redresarea după pandemie. Europa de Est va avea o creștere a costurilor de finanțare și o creștere a numărului de refugiați. A absorbit majoritatea celor trei milioane de oameni care au fugit recent din Ucraina, arată datele ONU.

Dincolo de Europa, națiunile vecine din Caucaz și Asia Centrală vor simți consecințe mai mari din cauza recesiunii Rusiei și a sancțiunilor. Legăturile strânse comerciale și sistemele de plăți vor reduce comerțul, remitențele, investițiile și turismul, afectând negativ creșterea economică, inflația și conturile externe și fiscale.

Orientul Mijlociu și Africa de Nord probabil că vor și ele afectate grav, potrivit FMI, din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie și a condițiilor financiare globale mai stricte. Egiptul, de exemplu, importă aproximativ 80% din grâul său din Rusia și Ucraina. 

În Africa Sub-Sahariana care își revine treptat după pandemie, criza amenință acest progres. Multe țări din regiune sunt deosebit de vulnerabile la efectele războiului, în special din cauza prețurilor mai mari la energie și alimente și a turismului redus.  Prețurile record la grâu sunt deosebit de îngrijorătoare pentru o regiune care importă aproximativ 85% din proviziile sale, dintre care o treime provine din Rusia sau Ucraina.

În emisfera vestică, prețurile alimentelor și energiei sunt principalul canal de propagare a crizei. Prețurile ridicate ale mărfurilor ar putea accelera semnificativ inflația pentru America Latină și Caraibe, care se confruntă deja cu o rată medie anuală de 8% în cinci dintre cele mai mari economii: Brazilia, Mexic, Chile, Columbia și Peru. Băncile centrale ar putea fi nevoite să apere în continuare credibilitatea în combaterea inflației.

Statele Unite au puține legături cu Ucraina și Rusia, diluând efectele directe, dar inflația era deja la un nivel maxim al ultimilor patru decenii înainte ca războiul să crească prețurile mărfurilor. Asta înseamnă că prețurile pot continua să crească pe măsură ce Rezerva Federală începe să crească ratele dobânzilor.

În Asia și Pacific, efectele de răspândire ale războiului sunt probabil limitate, având în vedere lipsa legăturilor economice strânse, dar o creștere mai lentă a economiilor europene va avea un impact puternic asupra marilor exportatori.

Pentru China, efectele imediate ar trebui să fie mai mici, deoarece stimulentele fiscale vor sprijini obiectivul de creștere de 5,5% din acest an, iar Rusia cumpără o cantitate relativ mică din exporturile sale. Totuși, prețurile mărfurilor și scăderea cererii pe piețele mari de export se adaugă provocărilor. Presiunile asiatice asupra prețurilor alimentelor ar trebui atenuate de producția locală și de o dependență mai mare față de orez decât de grâu.

Consecințele războiului din Ucraina au zguduit deja nu doar națiunile implicate, ci întreaga lume, și subliniază importanța unei plase de siguranță globală și a unor aranjamente regionale în vigoare pentru a proteja economiile, precizează FMI.

Sursă: FMI.

Foto: Anthony Aneese Totah Jr | Dreamstime.com

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday