Viorica Dăncilă a prezentat bilanțul, la șase luni de guvernare: În vistieria statului au intrat cu 15 miliarde de lei în plus față de aceeași perioadă a anului trecut.

Viorica Dăncilă și-a prezentat astăzi, la Palatul Victoria, bilanţul la şase luni de guvernare. Mandatul a fost marcat de critici din partea Opoziţiei, cât şi de proteste în stradă, în timp ce preşedintele Iohannis i-a cerut de mai multe ori să demisioneze.

Viorica Dăncilă este al treilea premier al coaliţiei de guvernare, în decurs de un an și jumătate, după Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, îndepărtaţi din funcţie chiar de PSD.

Principalele declarații ale Vioricăi Dăncilă:

Înainte de a prezenta bilanțul, din rațiuni de timp, mă voi referi doar la cele mai importante realizări. Principalii indicatori macro economici care au definit guvernarea în acest semestru: semestrul I, 2017- 117,2 mld. de lei, semestrul I, 2018- 132 mld. de  lei. Se observă că veniturile la bugetul de stat au fost cu 12% mai mari decât în perioada similară a anului trecut. Deci au intrat cu 15 mld. de lei în plus în vistieria statului. Acest surplus a fost folosit pentru a crește veniturile populației și investițiile. Sumele din impozitul pe venit comparativ cu cele din contribuțiile sociale. Aici se văd efectele reformelor fiscale. o scădere a sumei impozitului pe venit, de la 14,8 mld. de lei (sem. I, 2017) la 11,7 mld. de lei (sem. I, 2018) – datorat faptului că impozitul a fost redus de la 16% la 10%. Am avut o scădere de 3,1 mld. lei.

Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat a adus la buget un plus de 12,6 mld. de lei, ajungând la 46,8 mld. de lei, în semestrul I din 2018. Un plus de 36,8% față de anul trecut. Dacă vom cumula plusul de 12,6 mld. din contribuții sociale cu minusul de 3,1 din impozitul pe venit, constatăm că avem un beneficiu net la buget de 9,5 mld. de lei, fără a-i afecta nici pe angajați, și nici pe angajatori.

Reducerea deficitului la bugetul de pensii: semestrul I, 2018 – 3,2 mld. de lei. Avem trei mld. de lei care au rămas disponibili în bugetul de stat.

În ce privește sumele primite de România de la UE, am adăugat spre comparație și primul semestru din 2016, pentru că am fost acuzați că nu atragem fonduri europene. În 2016 – 0,68 mld. de lei, în 2017 (semestrul I) – 5,6 mld.de  lei, 2018 (semestrul II) – 6,8 mld. de lei. O creștere de 19,7% față de anul trecut, dar o diferență de 10 ori mai mare față de 2016. La fel de bine se văd diferențele și dacă vom compara procentele de absorbție. 2016 – 7%, România, printre codașele UE. Am reușit să deblocăm programele europene, astfel încât în decembrie 2017, gradul de absorbție era de 16%, iar în iunie 2018 este de 19%, față de 20%, cât este media europeană. Ne-am propus să atinge nivelul de 25% anul acesta, până la sfârșit.

Investițiile: Semestrul I, 2017 – investițiile publice au fost 6 mld. de lei. În semestrul I, 2018 – investițiile au fost de 9,1 mld. de lei. Criticile privind lipsa investițiilor sunt lipsite de temei.

În ce privește investițiile străine directe, investitorii nu se lasă influențați de știrile false și alarmiste. Am adăugat și anul 2016. Semestrul I, 2016 – 1,33 mld. de euro. Semestrul I, 2017 – 1,93 mld. de euro. Semestrul I, 2018 – 2,21 mld. de euro. Iată că investitorii nu au plecat. Dimpotrivă, au venit și au investit cu încredere.

Rata șomajulului: Decembrie 2016 – 4,8%. Decembrie 2017 – 4,02%. Iulie 2018 – 3,48%.

Măsurile sociale care s-au luat în aceste șase luni: Majorarea punctului de pensie, la 1 iulie 2018, de la 1000 de lei la 1100 de lei. Anul viitor, punctul de pensie va crește cu 15% și va ajunge la 1265 de lei. Ne-am respectat promisiunea de a majora pensia minimă garantată, de la 520 de lei la 640 de lei. Pensia minimă garantată s-a majorat, de la preluarea guvernării, cu 60%.

Pe de o parte, acordăm o subvenție lunară de 2250 de lei angajatorului, pentru fiecare persoană fără loc de muncă angajată cel puțin un an de zile. Primă de angajare de 1000 de lei șomerilor care se angajează și lucrează cel puțin trei luni de zile.

Pentru pensionari – creșterea plafonului de venit pentru cei care pot beneficia de medicamente compensate cu 90%. Am crescut plafonul de la 900 la 990 de lei. La preluarea guvernării, acest plafon era doar de 700 de lei.

Creșterea indemnizației: decembrie 2016 – 52 de euro. Decembrie 2017 – 73 de euro. Iulie 2018 – 108 euro. Creștere cu 110% față de 2016 și cu 48% față de 2017.

Debirocratizarea este o chestiune extrem de importantă pentru milioane de români. Pentru persoanele cu venituri din activități independente, avem două măsuri. Am redus de la șapte declarații fiscale la una singură și termenele scadente – de la cinci la unul. Din 2019, toate plățile se vor face online.

În domeniul sănătății – majorarea salariilor medicilor. Această guvernare este singura care a realizat creșteri atât de mari pentru cei care ne salvează viața. Dacă adăugăm sporurile, veniturile medicilor din România încep să fie comparabile cu cele din UE. Avem semnale despre întoarcerea în țară a celor plecați. Dotarea spitalelor cu echipamente de ultimă generație. În acest prim semestru, am achiziționat 16 computere tomograf, 24 de aparate de rezonanță magnetică, 21 de sisteme de arhivare a imaginilor medicale și 51 de echipamente pentru terapie intensivă.

Educație: Creșterile salariilor profesorilor cu până la 25%, la care se adaugă creșterile de salariu succesive, care au avut loc anul trecut. Într-un an și jumătate, veniturile nete ale cadrelor didactice au crescut cu aproximativ 40%. 145 de unități de învățământ modernizate și 45 de creșe și grădinițe construite de la zero. Sunt multe altele care se vor finaliza în cursul acestui an.

Agricultura: Una din promisiunile majore din campanie a fost aceea că vom acorda subvențiile la timp fermierilor. Am respectat această promisiune. În semestrul 1 din 2018, subvențiile plătite au fost de 1,7 mld. de euro, dintre care subvențiile plătite în avans pentru toamna 2018 se ridică la un miliard de euro.

O altă măsură de stimulare a economiei este ajutorul de stat acordat investițiilor mai mari de 3 milioane de euro, cu un ajutor de stat cuprins între 25 și 50% din valoarea investiției, în funcție de județul în care se realizează investiția. Încercăm astfel să reducem decalajele economice și să direcționăm investitorii către zonele în care există un disponibil mai mare de forță de muncă.

Un capitol important este cel al investițiilor strategice. După cum știți, motivul principal pentru care nu s-au realizat investiții semnificative în ultimele decenii nu a fost atât lipsa banilor, cât mai ales legislația foarte stufoasă cu proceduri greoaie, care întârzie nepermis de mult proiectele majore de investiții. Am acționat în primul rând asupra cauzelor și am modificat legea achizițiilor publice și legea parteneriatului public-privat. S-a înființat o unitate de achiziții centralizată în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, iar în cadrul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoza funcționează acum o unitate centralizată care va implementa și va monitoriza îndeaproape parteneriatele publice-private.

Nu în ultimul rând a fost reglementat regimul metalelor prețioase, care poate relansa activitatea în acest domeniu cu beneficii importante pentru statul român.

Au fost deja aprobată 13 proiecte majore de investiții strategice, dintre care patru sunt în domeniul infrastructurii de transport. Primul, și poate cel mai important proiect dintre ele, este autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov, al cărui studiu de fundamentare a intrat deja în primă lectură chiar în ultima ședință de Guvern și avem toate șansele ca până în septembrie să organizăm licitația de atribuire. Celelalte două autostrăzi, respectiv autostrada București-Craiova-Calafat-Drobeta Turnu Severin-Lugoj și autostrada Târgu Neamț-Iași-Oradea, vom finaliza studiile de fundamentare până la sfârșitul acestui an, când va demara și selecția competitivă pentru desemnarea constructorului.

Bilanțul publicat de Guvern.